Liderul UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a afirmat joi, în cadrul unei conferinţe de presă online, că unii lideri politici din România, printre care şi preşedintele Klaus Iohannis, au dat “foarte multe autogoluri” în ultimele zile, atentând la valorile democraţiei, prin urmare, aleşii locali din Secuime vor informa forurile internaţionale cu privire la aceste aspecte.
“Vom întreba stânga europeană ce părere are despre declaraţia unui preşedinte de partid social-democrat care vrea să cenzureze iniţiativele parlamentare. Este o absurditate totală, adică un funcţionar de la Parlamentul României va decide până la urmă dacă poate să înregistreze sau nu o iniţiativă parlamentară. Aşa ceva nu am mai întâlnit, deci sunt curios ce zice stânga europeană despre această iniţiativă şi sunt curios ce spune dreapta europeană despre această iniţiativă a stângii. La fel, sunt curios ce va spune dreapta europeană despre iniţiativa unui lider al PPE din România care vrea să interzică un partid politic într-o ţară. Tot aşa, să întrebăm şi stânga europeană ce gândeşte. Deci, eu cred că s-au dat foarte mult multe autogoluri de către unii lideri politici din România în ultima săptămână şi, cu siguranţă, practic, se aruncă România înapoi cu câteva decenii datorită acestor atitudini. Însă, cel mare cea mai mare autogol a fost dat de preşedintele Klaus Iohannis”, a declarat Antal Arpad, care este şi primarul municipiului Sfântu Gheorghe.
Acesta consideră că prin respingerea în plenul Camerei Deputaţilor a proiectului de lege privind Codul administrativ iniţiat de UDMR, limba germană va fi “rasă de pe faţa Transilvaniei”.
“Poate fi considerat autogol dacă pornim de la ideea că dânsul (Klaus Iohannis – n.r) face parte din minoritatea germană, dar dacă nu mai face parte din minoritatea germană, atunci este un gol dat de către domnia sa împotriva limbii şi culturii germane, pentru că, vreau să explic foarte clar, aceste modificări la acest “cod administrativ paralel”, aşa cum l-a numit domnul Klaus Iohannis, în acest moment, dacă ne uităm la realitatea din teren, a favorizat în primul rând limba germană, pentru că astăzi în România sunt doar cinci unităţi administrativ-teritoriale unde procentul etnicilor germani depăşeşte 20%, deci, există obligativitatea acestor unităţi administrativ-teritoriale de a monta, de exemplu, plăcuţe şi în limba germană la intrarea în localităţi. Acest Cod administrativ, practic, dădea dreptul consiliilor locale şi judeţene să ia aceste decizii în funcţie de interese turistice, în funcţie de istoria locului respectiv, de exemplu, să pună şi plăcuţe în limba germană la intrarea în localităţi, aşa cum a făcut-o şi domnul Iohannis la Sibiu când a fost primar. Dar, practic, acum dacă vine un om şi se adresează instanţei şi solicită pe baza Codului administrativ şi Constituţiei să se elimine inscripţiile în limba germană de la intrare în localităţi, dacă instanţa este consecventă faţă de deciziile pe care le-a luat până acum, practic, limba germană va dispărea din Transilvania, de la Braşov până la Timişoara, de la Baia Mare până la Sibiu, de prin Cluj şi Bistriţa. Practic, toate aceste inscripţii care au fost montate la intrarea oraşelor în limba germană, de altfel un lucru absolut de salutat din punctul meu de vedere, privit acum legal şi cu rea-credinţă, aşa cum se întâmplă în România, sunt profund nelegale. Deci, Klaus Iohannis în momentul în care a pus Hermannstadt la intrarea în Sibiu a făcut o ilegalitate, Emil Boc când a pus la intrarea în Cluj, Kolszvar şi Klausenburg a făcut o ilegalitate şi aşa mai departe (…) Deci, este un autogol imens şi prin această decizie şi prin această atitudine, dacă se doreşte, pur şi simplu va dispărea, va fi rasă de pe faţa Transilvaniei limba germană. Limba maghiară până la urmă va rămâne, pentru că în marea majoritate a cazurilor inscripţiile în limba maghiară sunt în acele localităţi unde procentul maghiarilor depăşeşte 20%”, a afirmat Antal Arpad.
În opinia sa, această atitudine este “extrem de dăunătoare multiculturalismului” şi este contrară unor recomandări făcute de forurile internaţionale, precum şi unor obligaţii pe care România şi le-a asumat în faţa Europei, cum ar fi, spre exemplu, Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, ratificată de ţara noastră.
“Deci, cred că în ultima săptămână România şi-a arătat o faţă pe care sper eu că toţi am sperat că nu o să mai vedem niciodată (…) Nu am avut încă timp să discut aceste lucruri la nivelul UDMR şi, evident, decizia este la domnul Kelemen Hunor, dar în ceea ce priveşte aleşii din Ţinutul Secuiesc, aleşii din Secuime, noi cu siguranţă ne vom adresa atât ambasadelor, cât şi partidelor europene şi vom cere punctele lor de vedere, să vedem cum vede în 2020 Europa şi nu numai, pentru că ne vom adresa şi prietenilor şi colegilor din SUA, să vedem cum văd ei aceste iniţiative şi să ne dăm, într-adevăr, seama dacă vorbim doar de o situaţie de iritare de moment a clasei politice, care se datorează, probabil, şi acestei epidemii şi fricii de alegerile care vin, sau poate stăm şi în faţa unei strategii naţionale noi, o strategie în care comunitatea maghiară nu are un loc definit, cu drepturi egale. Eu am spus la toată lumea, noi să fim calmi, vine o criză economică (…) şi vin alegerile şi s-ar putea ca după alegeri să stea la coadă politicienii români la UDMR ca să facă alianţe cu UDMR. Am mai trăit asta. Dar, cu siguranţă, noi, în acest moment, trebuie să informăm clasa politică europeană despre aceste atitudini şi aceste iniţiative de-a dreptul şocante (…) Este grav, foarte grav, din punctul meu de vedere, faptul că s-a ajuns aici în România”, a mai spus Antal Arpad.
