Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a lansat anul trecut o iniţiativă civică europeană pentru susţinerea regiunilor naţionale. Mai concret, proiectul CNS prevede ca minorităţile naţionale autohtone să beneficeze de suport financiar european pentru a-și putea păsta, dezvolta şi exprima identitatea naţională. Pentru ca Parlamentul European (PE) şi Comisia Europeană să ia în dezbatere documentul, este necesar să se întrunească un milion de semnături din şapte ţări membre ale UE. Astăzi expiră termenul de un an în care semnăturile trebuiau adunate.

Până joi dimineaţa s-a reușit colectarea a 857.000 de semnături on-line, strânse de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS). Preşedintele acestei organizaţii, Izsák Balázs a declarat pentru Népszava, că pe lângă semnăturile adunate on-line, mai există 220 de mii de semnături off-line (pe suport de hârtie) şi încă se mai aşteaptă să primească liste cu susţinerea iniţiativei civice, cu alte cuvinte s-a adunat milionul de semnături necesare. Cu toate acestea, organizatorii nu au reuşit să respecte o altă cerinţă legală şi anume ca semnăturile să provină într-un număr suficient din şapte ţări membre ale Uniunii Europene. Condiţia este ca din fiecare ţară trebuie adunat un număr de semnături care să fie cel puţin egal cu cifra care rezulă dacă numărul eurodeputaţilor din ţara respectivă ar fi înmulţit cu 750. Aceasta nu este o condiţie foarte dificil de îndeplinit, cu toate acestea CNS a reuşit să strângă numărul necesar de semnături doar din trei ţări (România, Ungaria şi Slovacia).
Organizatorii s-au bazat pe minorităţile maghiare din Slovenia şi Croaţia, în schimb în Slovenia din cele 6000 de semnături necesare s-au adunat doar 143, în Croaţia din 8250 doar 310. La fel s-a luat în calcul sprijinul masiv al comunităţii basce din Spania, dar acolo în loc de 40.500 semnături s-au adunat doar 910 până în această dimineaţă. O altă speranţă a organizatorilor a fost Suedia – datorită emigraţiei maghiare – dar şi acolo s-au adunat doar 3000 de semnături în loc de 15.000.

Eurodeputatul UDMR Iuliu Winkler a declarat pentru Rador că există şanse ca termenul pentru respectarea şi acestei condiţii a Comisiei Europene să fie prelungit, având în vedere că din cauza pandemiei de coronavirus activiştii CNS nu au putut să adune semnăturile necesare din aceste ţări. Eurodeputatul UDMR, Vincze Lóránt încearcă să negocieze prelungirea termenului la Comisia Europeană.
După cum v-am informat, UDMR a avut un proiect similar, şi în anul 2018 a reuşit să adune un milion de semnături, respectând toate criteriile formale pentru iniţiativa civică Minority Safe Pack. De atunci însă nu s-a întâmplat aproape nimic. Până când s-a terminat procedura de verificare a autenticităţii semnăturilor, mandatul Comisiei Europene anterioare s-a apropiat de sfârşit. Winkler Iuliu spune că în aceste condiţii Minority Safe Pack a fost depus oficial la Comisia Europeană în data de 10 ianuarie 2020.

Iniţiativa propune un standard european pentru protecţia minorităţilor, a căreui respectare să fie urmărit de către Comisia Europeană. Mai concret, acest document cuprinde 9 măsuri care ar urma să fie luate de UE în domenii ca învăţământ, cultură, drepturi lingvistice, politica regională, reprezentarea europeană a minorităţilor, reglementarea nediscriminării, a mediei publice şi în domeniul sprijinului acordat organizaţiilor minorităţilor naţionale.

Următorul pas al procedurii va fi o dezbatere în parlamentul European cu participarea Comisiei Europene. În cazul în care dezbaterea se va termina cu o hotărâre prin care se adoptă iniţiativa civică, atunci Comisia Europeană va fi obligată să elaboreze – împreună cu PE – acele acte normative comunitare prin care scopurile propuse de iniţiativa civică vor fi realizate. Data acestei dezbateri a fost fixată pentru 23 martie, anul curent, însă această şedinţă a PE nu a mai avut loc din cauza pandemiei de coronavirus. Iuliu Winkler este de părere că înainte de luna septembrie nici nu sunt şanse pentru reprogramarea dezbaterii.