Deputatul UDMR Biro Rozalia, preşedintele Comisiei de politică externă: Se simte o responsabilitate mai mare a ţărilor care primesc migranţi faţă de propriii cetăţeni

Deputatul UDMR Biro Rozalia, preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, a declarat luni, după o conferinţă interparlamentară la Budapesta pe teme de securitate şi intelligence, că ţările europene trebuie să îşi unească forţele în strategii care asigură stabilitate, dar şi capacitate de răspuns imediat.

Ea a mai spus, în urma acestei întruniri, că se simte o responsabilitate mai mare a ţărilor care primesc migranţi faţă de propriii cetăţeni.

“Atât în ce priveşte reducerea comerţului ilicit, a crimei internaţionale organizate, a spălării banilor, a traficului uman, a atacurilor cyber, trebuie să ne unim forţele, să facem un schimb de experienţă continuu şi să creăm strategii care asigură stabilitate, dar şi capacitate de răspuns imediat. Având în vedere tema sensibilă, foarte puţine cifre s-au oferit. Din păcate, a fost o abordare nu aş zice superficială, ci mai degrabă generalizată. Şi o astfel de conferinţă nu poate să aibă alt rezultat decât să vezi tendinţele în linii mari”, a declarat, luni, în conferinţă de presă, deputata Biro Rozalia.

Potrivit acesteia, dacă din 2015 până prin 2018 se auzea că suntem deschişi şi primim migranţii, acum situaţia este schimbată.

“Într-adevăr se simte o responsabilitate mai mare a ţărilor care primesc migranţi faţă de propriii cetăţeni, care nu exclude însă depunerea unui efort mai mare pentru a ajuta ţările nevoiaşe sau familiile de migranţi, dar cu alte metode şi în alt mod, ceea ce mi se pare mult mai potrivit în condiţiile în care toate economiile sunt afectate de pandemie. Poziţia majorităţii ţărilor prezente a fost aceea de a arăta solidaritate, de a ajuta conform necesităţilor ţărilor de unde provin migranţii, dar a-i ajuta însă acasă la ei, cu condiţia şi solicitarea ca ei să rămână acasă”, a declarat deputata.

Biro a menţionat că, în timpul discuţiilor, s-a evidenţiat conştientizarea aspectelor negative ale valurilor mari de migranţi, mai mari decât putem să asimilăm, precum şi capacitatea vulnerabilă a ţărilor gazdă de a garanta siguranţa pentru cetăţenii proprii faţă de eventualele noi valuri de migranţi. În cazul anumitor ţări, se observă deja o reducere a sumelor alocate pentru soluţionarea problemelor migranţilor.

De altfel, însuşi organizatorul acestei întâlniri internaţionale, Robert Pittinger, fost membru al Parlamentului din Marea Britanie, a subliniat că această conferinţă are ca scop schimbul de experienţă “pentru a putea lucra mai bine pentru libertatea şi siguranţa ţărilor noastre”.

Biro Rozalia a participat, în perioada 5 – 7 septembrie, la iniţiativa Parlamentului ungar, la o conferinţă interparlamentară pe securitate şi intelligence, organizată la Budapesta. Au participat 196 de parlamentari, din 54 de ţări.

Scopul acestei conferinţe, care se organizează anual, cu excepţia anului pandemic 2020, este schimbul de experienţă, de expertiză şi facilitarea de colaborare între parlamentele şi guvernele ţărilor participante.

Principalele subiecte abordate s-au referit la riscurile armelor biologice, riscurile criptomonedelor, comerţul bazat pe spălare de bani, utilizarea duală a inteligenţei artificiale, traficul uman (cel mai dezbătut subiect).

La baza discuţiilor au stat documentele europene elaborate în domeniu, respectiv Planul de acţiune al Comisiei Europene pentru prevenirea spălării banilor şi a finanţării terorismului, adoptat în noiembrie 2020, urmat în acelaşi an de concluziile Consiliului European pe aceste teme, solicitând în special Comisiei Europene să adopte un set unic de norme şi să înfiinţeze un organism independent de supraveghere şi să coordoneze unităţile de informaţii financiare.

Al treilea mare document a fost lansat în decembrie 2020 fiind primul raport al progreselor înregistrate în strategia UE pentru o Uniune a securităţii 2020-2025. Cele patru priorităţi strategice din acest document, ce au constituit baza discuţiilor, sunt: un mediu de securitate adaptat exigenţelor viitorului; combaterea ameninţărilor în continuă evoluţie; protejarea Europei împotriva terorismului şi a criminalităţii organizate şi crearea unui ecosistem european solid în materie de securitate, potrivit Agerpres.ro.

În raportul lansat în decembrie 2020, a precizat deputata, s-a constatat că este necesară interconectarea registrelor de conturi bancare centralizate, precum şi elaborarea de norme cu privire la asigurarea unui nivel sporit de transparenţă a structurilor de proprietate corporativă. De asemenea, o măsură importantă care s-a pus în practică a fost elaborarea noului regulament privind controlul numerarului care iese şi intră în UE, iar pe planul extern al UE s-au depus eforturi care vor trebui continuate pentru a sprijini ţările partenere în combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului.

Întreaga agendă a UE privind combaterea terorismului se axează pe patru piloni: anticipare, prevenire, protecţie şi răspuns.

În concluzie, a spus Biro, trebuie să conştientizăm că revoluţia digitală ne-a schimbat în totalitate viaţa. În ultimii zece ani, cantitatea de informaţii vehiculate în mediul online a crescut de 32 de ori, iar valorile ne arată puterea enormă pe care o poate avea un eventual atac cibernetic în plan economic şi social.