Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, a semnat marţi acordurile de finanţare din PNRR între Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), potrivit unui comunicat remis de MMAP, anunță Agerpres.
Conform sursei, prima componentă gestionată de MMAP, “Managementul apei”, are un buget de 1,462 miliarde de euro din PNRR.
Printre reformele care vor fi realizate în această componentă se află consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă şi apă uzată şi pentru accelerarea accesului populaţiei la servicii de calitate conform directivelor europene, dar şi reconfigurarea actualului mecanism economic al Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR) în vederea asigurării modernizării şi întreţinerii sistemului naţional de gospodărire a apelor, precum şi a implementării corespunzătoare a Directivei-cadru privind apa şi a Directivei privind inundaţiile.
Ca urmare a investiţiilor, în cadrul componentei “Managementul” apei urmează să fie realizaţi: 1.600 de kilometri construiţi de reţele de apă în localităţi cu peste 2.000 de locuitori; 2.500 de kilometri construiţi de reţele de canalizare în localităţi cu peste 2.000 de locuitori şi 400 de kilometri de reţele de canalizare în cele cu mai puţin de 2.000 de locuitori; 12.900 de sisteme individuale sau alte sisteme adecvate construite şi operaţionale în aglomerările mai mici de 2.000 de locuitori, care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă; conectarea a 88.400 de gospodării la reţele de apă şi canalizare prin programul naţional “Prima conectare la apă şi canalizare”; cel puţin 510 kilometri de linii de apărare împotriva inundaţiilor reabilitate în conformitate cu Directiva privind inundaţiile şi cu Strategia Naţională pentru Gestionarea Riscului la Inundaţii; starea/potenţialul ecologic bun al corpurilor de apă relevante, în conformitate cu cerinţele Directivei-cadru privind apa, trebuie atinsă şi evidenţiată prin cele mai recente date relevante de sprijin şi trebuie evitată orice deteriorare; 20 de poldere de prevenire a inundaţiilor reabilitate sau nou realizate pe liniile de apărare existente împotriva inundaţiilor; realizarea cadastrului apelor.
Cea de-a doua componentă din PNRR aflată în responsabilitatea MMAP este “Păduri şi protecţia biodiversităţii”, cu un buget de 1,173 miliarde euro.
În cadrul acestei componente va fi realizată reforma sistemului de management şi a celui privind guvernanţa în domeniul forestier, prin dezvoltarea unei noi strategii forestiere naţionale şi a legislaţiei subsecvente, dar şi reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate în vederea implementării coerente şi eficace a Strategiei Europene privind biodiversitatea.
Investiţiile în această componentă includ cel mai amplu program de împăduriri, prin care vor fi plantate peste 56.700 de hectare de pădure, cel puţin 90 de pepiniere operaţionale noi şi renovate, precum şi cel puţin 3.150.000 mp suprafeţe noi de păduri urbane, în conformitate cu cerinţele legale stabilite în Strategia Naţională Forestieră 2020 – 2030.
Cea de-a treia componentă gestionată de Ministerul Mediului este “Managementul deşeurilor”, care are alocat un buget total de 1,239 de miliarde de euro, se menţionează în comunicatul MMAP.
Prin gestionarea acestei componente, MMAP preconizează că până în 2023 vor fi adoptate o strategie şi un plan de acţiune privind economia circulară, pentru a asigura tranziţia României către o economie circulară până în 2030. Aceste acţiuni vor fi însoţite de investiţii în instalaţii de colectare separată şi reciclare a deşeurilor, în reciclarea deşeurilor agricole şi în asigurarea respectării dispoziţiilor privind managementul deşeurilor.
Printre măsurile acestei componente se numără modificări legislative pentru o practică unitară de gestionare a deşeurilor, dar şi dezvoltarea capacităţii de monitorizare şi control a Gărzii de Mediu, respectiv achiziţionarea de echipamente şi operaţionalizarea acestora pentru 43 de comisariate ale Gărzii Naţionale de Mediu, pentru activităţi de monitorizare şi control, în vederea creşterii trasabilităţii deşeurilor şi 400 de misiuni de monitorizare şi control desfăşurate de comisarii Gărzii Naţionale de Mediu cu echipamente digitale.
De asemenea, în cadrul acestei componente sunt prevăzute achiziţionarea şi operaţionalizarea următoarelor echipamente: 513 echipamente pentru monitorizarea calităţii aerului, a radioactivităţii şi a zgomotului; 13.800 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea selectivă a deşeurilor; 26 de instalaţii de reciclare a deşeurilor; 504 de centre de colectare voluntară, în conformitate cu Planul naţional de gestionare a deşeurilor; 15 centre de colectare integrată în 15 aglomerări urbane; 254 de sisteme integrate de colectare a deşeurilor agricole compostabile.
Componenta “Digitalizare în domeniul mediului” este cea de-a patra componentă gestionată de MMAP.
Prin programele acestei componente va creşte capacitatea de supraveghere, control şi monitorizare a pădurilor prin intermediul unui sistem informatic integrat. Sistemul va fi integrat în SUMAL 2.0 (sistemul românesc de urmărire a materialelor lemnoase, aflat în prezent în curs de dezvoltare) şi va monitoriza îndeplinirea obligaţiilor legale privind recoltarea lemnului, regenerarea în timp util a pădurilor, sănătatea pădurilor, starea de conservare a habitatelor forestiere, impactul schimbărilor climatice şi adaptarea la schimbările climatice a diferitelor ecosisteme forestiere. Va fi inclus cadastrul forestier, precum şi drepturile de proprietate şi de administrare. Centrele de date ale sistemului vor respecta Codul european de conduită privind eficienţa energetică a Centrului de date şi integrează circularitatea proiectării clădirilor şi a tehnicilor de construcţie. Bugetul pentru această activitate va fi de 42 milioane de euro.
Tot în cadrul componentei “Digitalizare în domeniul mediului” se vor realiza servicii publice de mediu digitalizate, bugetul fiind de 6 milioane de euro. Astfel, cel puţin 32 de servicii publice specifice activităţilor de mediu vor fi digitalizate şi gestionate online pentru a include: transmiterea datelor şi informaţiilor pentru inventarele emisiilor; raportarea aferentă Natura 2000 şi serviciile de conservare a naturii; gestionarea registrelor de mediu, a procedurilor de notificare şi autorizare şi a permiselor, cu scopul de a raţionaliza serviciile de gestionare a deşeurilor pentru cetăţeni şi întreprinderi.
După ceremonia de semnare a acordurilor de finanţare, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, a menţionat, pe Facebook, că în cadrul acestor programe MMAP va gestiona fonduri în valoare de peste 3,9 miliarde de euro.
“Am semnat astăzi acordul de finanţare pentru cel mai amplu program de reforme şi investiţii din domeniul mediului. În baza acordului de finanţare între Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene vom gestiona reforme şi investiţii în valoare de peste 3,9 de miliarde de euro. Managementul apei este un domeniu foarte important pentru care vom aloca un buget de peste 1 miliard de euro privind dezvoltarea sistemelor de apă şi canalizare în România. Avem infringement la acest capitol şi trebuie să avem rezultate concrete, să demonstrăm Comisiei Europene că suntem în măsură să tratăm aceste probleme cu responsabilitate. A doua componentă, la fel de importantă, o reprezintă partea de păduri şi protecţie a biodiversităţii, pentru care avem un buget de peste 1,7 miliarde de euro. Vor fi plantate peste 56.700 de hectare de pădure în următorii patru ani. Managementul deşeurilor este a treia componentă, care beneficiază de fonduri de peste 1,2 miliarde de euro. Vom avea peste 500 de primării care vor putea beneficia de finanţare pentru a realiza platformele de depozitare voluntară a deşeurilor nemenajere, adică cele care nu se ridică de către firmele de salubrizare şi, de asemenea, pentru realizarea a 15 platforme mari pentru zonele urbane. Avem şi o componentă de digitalizare în domeniul mediului, care se ridică la o valoare de 48 milioane euro. Din această sumă vom dezvolta sistemul SUMAL şi vom digitaliza mai multe servicii care intră în sfera ANPM”, a precizat ministrul Mediului.
Sursa: Realitatea Din UDMR
