Senatorul UDMR Cseke Attila a declarat miercuri că apariţia unei noi noţiuni în OUG 156, nedefinită şi inexistentă în legislaţia românească, anume “zone urbane funcţionale”, poate fi considerată începutul unei noi încercări de reorganizare administrativă, informează Agerpres.
Cseke Attila s-a referit la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 156, din 3 septembrie 2020, privind unele măsuri pentru susţinerea dezvoltării teritoriale a localităţilor urbane şi rurale din România cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, emisă de Guvern invocându-se urgenţa generată de criza financiară ca urmare a pandemiei.
“Noi considerăm că trebuia proiect de lege, dar s-a profitat de campania electorală pentru alegerile locale. Această OUG aduce şi dezvoltare, categoric, pentru satele aparţinătoare să poţi să depui proiecte, e de susţinut. Dar apare noţiunea nouă de ‘zone urbane funcţionale’, care nu e definită deloc, nu ştim ce e cu ea, doar presupunem ce se poate întâmpla. Noi am propus nişte corecturi şi definiţii mai clare, doar că OUG a trecut tacit ieri, marţi, prin Senat, în forma guvernamentală. Sperăm că, la Camera Deputaţilor, va fi mai mult timp şi colegii vor avea mai multă dorinţă de a dezbate această ordonanţă pentru a face corecturile. Poate fi considerată un început de reorganizare administrativă. Mai ales că nu am fost informaţi foarte clar ce se doreşte cu aceste ‘zone urbane funcţionale'” a declarat miercuri, în conferinţă de presă, Cseke Attila.
OUG 156 are unele aspecte bune pe care UDMR le susţine, precum posibilitatea ca oraşele, municipiile şi municipiile reşedinţă de judeţ care au sate aparţinătoare să poată depune proiecte pentru dezvoltarea acelor sate. Se vor putea depune proiecte, pentru următorul exerciţiu financiar, 2021-2027, pentru alimentare cu apă şi canalizare, de gestionare a deşeurilor, de infrastructură drumuri etc.
Însă apar câteva chestiuni noi pe care Cseke doreşte să le clarifice prin amendamente. În primul rând apare noţiunea “zonele urbane funcţionale” care sunt “definite conform documentaţiilor de amenajare a teritoriului sau conform strategiilor integrate de dezvoltare urbană”.
“Am întrebat la dezbaterea acestui proiect ce înţelegem prin aceste ‘zone urbane funcţionale’? Pentru că nu este definit în lege. Secretarul de stat de la Ministerul Fondurilor Europene mi-a spus că această ‘zonă urbană funcţională’ include toate localităţile de unde accesul către un oraş, municipiu sau municipiu reşedinţă de judeţ se poate face în maxim 30 de minute,” a spus Cseke.
La articolul 3 al OUG este prevăzut un nou program numit Smart Village în cadrul căruia comunele din “zone urbane funcţionale” pot depune anumite tipuri de proiecte “inteligente”. Sunt însă două condiţii pentru a accesa acest program: să fie o comună care face parte dintr-o “zonă urbană funcţională” – deci va trebui să se organizeze aceste “zone urbane funcţionale”, subliniază Cseke – şi un criteriu discriminatoriu – comunele să aibă o creştere continuă a numărului de locuitori în ultimii trei ani înainte de data depunerii proiectului. Or, de creştere a natalităţii se poate cam greu vorbi în România, afirmă Cseke.
“Sunt unele UAT-uri cu creştere a populaţiei, dar care este determinată de mutarea populaţiei din municipiu în comunele vecine, limitrofe. Deci alte comune care nu au creştere continuă nu pot depune proiecte. Există şi un program Smart City cu acelaşi tip de proiecte, dar aici nu există criteriul de creştere continuă a populaţiei. De ce acest criteriu este pus la comune şi nu şi la oraşe? Nu ni se pare corect. Acest program Smart Village, aşa cum este conceput, nu va duce la reducerea decalajelor în zonele rurale, între comune. Este un program de concentrare a dezvoltării în jurul municipiilor reşedinţă de judeţ”, a subliniat senatorul UDMR.
Cseke a amintit că, în 2016, în Guvernul Cioloş, a mai fost lansat în discuţii un proiect de lege, retras ulterior, de reclasificare a localităţilor, cu impuneri pentru unificarea unora, neviabile.
“Se vorbea de arii funcţionale urbane şi poli rurali sau supercomune. De această dată, se vorbeşte de zonă urbană funcţională, dar s-ar putea să avem exact acelaşi lucru în final. Acum ni se spune: faceţi zone urbane funcţionale ca să puteţi să accesaţi fonduri. Această aşa-numită zonă urbană funcţională dă de gândit ce se doreşte să urmeze,” a afirmat parlamentarul.
De asemenea, el a amintit că în 1998 s-a dat legea privind dezvoltarea regională, prin care, de exemplu, Bihorul aparţinea de Cluj.
“Atunci s-a explicat că organizarea pe regiuni de dezvoltare nu e decât o chestiune de statistică, de comunicare către Bruxelles, şi s-a aprobat acea lege. Şi, de atunci, cam toată lumea acceptă, aşa, în mental, că astea sunt şi că vor fi regiuni administrative. Şi noi vom aparţine de Cluj, că aşa s-a stabilit în 1998. Eu aici văd, la ‘zone urbane funcţionale’, iarăşi un început de drum, cum a fost acela cu regiunile de dezvoltare. Un început de drum prin care se vor accesa fonduri, iar după câţiva ani, trebuie să organizăm administraţia pe aceste zone. Am mai auzit această poveste, când cu regiunile de dezvoltare, ca să dăm nişte date şi statistici către UE, şi uite aşa de peste 20 de ani ne trezim că avem instituţii regionale numai la Cluj şi Oradea nu poate fi centru regional pentru că s-a stabilit regiune de dezvoltare cu centrul la Cluj”, a conchis senatorul UDMR.
Sursa: Realitatea Din UDMR
