Antal Arpad, UDMR: Practic, se aruncă România înapoi cu câteva decenii datorită acestor atitudini

Liderul UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a afirmat joi, în cadrul unei conferințe de presă online, că unii lideri politici din România, printre care și președintele Klaus Iohannis, au dat "foarte multe autogoluri" în ultimele zile, atentând la valorile democrației, prin urmare, aleșii locali din Secuime vor informa forurile internaționale cu privire la aceste aspecte.

"Vom întreba stânga europeană ce părere are despre declarația unui președinte de partid social-democrat care vrea să cenzureze inițiativele parlamentare. Este o absurditate totală, adică un funcționar de la Parlamentul României va decide până la urmă dacă poate să înregistreze sau nu o inițiativă parlamentară. Așa ceva nu am mai întâlnit, deci sunt curios ce zice stânga europeană despre această inițiativă și sunt curios ce spune dreapta europeană despre această inițiativă a stângii. La fel, sunt curios ce va spune dreapta europeană despre inițiativa unui lider al PPE din România care vrea să interzică un partid politic într-o țară. Tot așa, să întrebăm și stânga europeană ce gândește. Deci, eu cred că s-au dat foarte mult multe autogoluri de către unii lideri politici din România în ultima săptămână și, cu siguranță, practic, se aruncă România înapoi cu câteva decenii datorită acestor atitudini. Însă, cel mare cea mai mare autogol a fost dat de președintele Klaus Iohannis", a declarat Antal Arpad, care este și primarul municipiului Sfântu Gheorghe.

Acesta consideră că prin respingerea în plenul Camerei Deputaților a proiectului de lege privind Codul administrativ inițiat de UDMR, limba germană va fi "rasă de pe fața Transilvaniei".

"Poate fi considerat autogol dacă pornim de la ideea că dânsul (Klaus Iohannis - n.r) face parte din minoritatea germană, dar dacă nu mai face parte din minoritatea germană, atunci este un gol dat de către domnia sa împotriva limbii și culturii germane, pentru că, vreau să explic foarte clar, aceste modificări la acest "cod administrativ paralel", așa cum l-a numit domnul Klaus Iohannis, în acest moment, dacă ne uităm la realitatea din teren, a favorizat în primul rând limba germană, pentru că astăzi în România sunt doar cinci unități administrativ-teritoriale unde procentul etnicilor germani depășește 20%, deci, există obligativitatea acestor unități administrativ-teritoriale de a monta, de exemplu, plăcuțe și în limba germană la intrarea în localități. Acest Cod administrativ, practic, dădea dreptul consiliilor locale și județene să ia aceste decizii în funcție de interese turistice, în funcție de istoria locului respectiv, de exemplu, să pună și plăcuțe în limba germană la intrarea în localități, așa cum a făcut-o și domnul Iohannis la Sibiu când a fost primar. Dar, practic, acum dacă vine un om și se adresează instanței și solicită pe baza Codului administrativ și Constituției să se elimine inscripțiile în limba germană de la intrare în localități, dacă instanța este consecventă față de deciziile pe care le-a luat până acum, practic, limba germană va dispărea din Transilvania, de la Brașov până la Timișoara, de la Baia Mare până la Sibiu, de prin Cluj și Bistrița. Practic, toate aceste inscripții care au fost montate la intrarea orașelor în limba germană, de altfel un lucru absolut de salutat din punctul meu de vedere, privit acum legal și cu rea-credință, așa cum se întâmplă în România, sunt profund nelegale. Deci, Klaus Iohannis în momentul în care a pus Hermannstadt la intrarea în Sibiu a făcut o ilegalitate, Emil Boc când a pus la intrarea în Cluj, Kolszvar și Klausenburg a făcut o ilegalitate și așa mai departe (...) Deci, este un autogol imens și prin această decizie și prin această atitudine, dacă se dorește, pur și simplu va dispărea, va fi rasă de pe fața Transilvaniei limba germană. Limba maghiară până la urmă va rămâne, pentru că în marea majoritate a cazurilor inscripțiile în limba maghiară sunt în acele localități unde procentul maghiarilor depășește 20%", a afirmat Antal Arpad.

În opinia sa, această atitudine este "extrem de dăunătoare multiculturalismului" și este contrară unor recomandări făcute de forurile internaționale, precum și unor obligații pe care România și le-a asumat în fața Europei, cum ar fi, spre exemplu, Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, ratificată de țara noastră.

"Deci, cred că în ultima săptămână România și-a arătat o față pe care sper eu că toți am sperat că nu o să mai vedem niciodată (...) Nu am avut încă timp să discut aceste lucruri la nivelul UDMR și, evident, decizia este la domnul Kelemen Hunor, dar în ceea ce privește aleșii din Ținutul Secuiesc, aleșii din Secuime, noi cu siguranță ne vom adresa atât ambasadelor, cât și partidelor europene și vom cere punctele lor de vedere, să vedem cum vede în 2020 Europa și nu numai, pentru că ne vom adresa și prietenilor și colegilor din SUA, să vedem cum văd ei aceste inițiative și să ne dăm, într-adevăr, seama dacă vorbim doar de o situație de iritare de moment a clasei politice, care se datorează, probabil, și acestei epidemii și fricii de alegerile care vin, sau poate stăm și în fața unei strategii naționale noi, o strategie în care comunitatea maghiară nu are un loc definit, cu drepturi egale. Eu am spus la toată lumea, noi să fim calmi, vine o criză economică (...) și vin alegerile și s-ar putea ca după alegeri să stea la coadă politicienii români la UDMR ca să facă alianțe cu UDMR. Am mai trăit asta. Dar, cu siguranță, noi, în acest moment, trebuie să informăm clasa politică europeană despre aceste atitudini și aceste inițiative de-a dreptul șocante (...) Este grav, foarte grav, din punctul meu de vedere, faptul că s-a ajuns aici în România", a mai spus Antal Arpad.