Deputatul UDMR Biro Rozalia, președintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaților, a declarat luni, după o conferință interparlamentară la Budapesta pe teme de securitate și intelligence, că țările europene trebuie să își unească forțele în strategii care asigură stabilitate, dar și capacitate de răspuns imediat.
Deputatul UDMR Biro Rozalia, președintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaților, a declarat luni, după o conferință interparlamentară la Budapesta pe teme de securitate și intelligence, că țările europene trebuie să își unească forțele în strategii care asigură stabilitate, dar și capacitate de răspuns imediat.
Ea a mai spus, în urma acestei întruniri, că se simte o responsabilitate mai mare a țărilor care primesc migranți față de propriii cetățeni.
"Atât în ce privește reducerea comerțului ilicit, a crimei internaționale organizate, a spălării banilor, a traficului uman, a atacurilor cyber, trebuie să ne unim forțele, să facem un schimb de experiență continuu și să creăm strategii care asigură stabilitate, dar și capacitate de răspuns imediat. Având în vedere tema sensibilă, foarte puține cifre s-au oferit. Din păcate, a fost o abordare nu aș zice superficială, ci mai degrabă generalizată. Și o astfel de conferință nu poate să aibă alt rezultat decât să vezi tendințele în linii mari", a declarat, luni, în conferință de presă, deputata Biro Rozalia.
Potrivit acesteia, dacă din 2015 până prin 2018 se auzea că suntem deschiși și primim migranții, acum situația este schimbată.
"Într-adevăr se simte o responsabilitate mai mare a țărilor care primesc migranți față de propriii cetățeni, care nu exclude însă depunerea unui efort mai mare pentru a ajuta țările nevoiașe sau familiile de migranți, dar cu alte metode și în alt mod, ceea ce mi se pare mult mai potrivit în condițiile în care toate economiile sunt afectate de pandemie. Poziția majorității țărilor prezente a fost aceea de a arăta solidaritate, de a ajuta conform necesităților țărilor de unde provin migranții, dar a-i ajuta însă acasă la ei, cu condiția și solicitarea ca ei să rămână acasă", a declarat deputata.
Biro a menționat că, în timpul discuțiilor, s-a evidențiat conștientizarea aspectelor negative ale valurilor mari de migranți, mai mari decât putem să asimilăm, precum și capacitatea vulnerabilă a țărilor gazdă de a garanta siguranța pentru cetățenii proprii față de eventualele noi valuri de migranți. În cazul anumitor țări, se observă deja o reducere a sumelor alocate pentru soluționarea problemelor migranților.
De altfel, însuși organizatorul acestei întâlniri internaționale, Robert Pittinger, fost membru al Parlamentului din Marea Britanie, a subliniat că această conferință are ca scop schimbul de experiență "pentru a putea lucra mai bine pentru libertatea și siguranța țărilor noastre".
Biro Rozalia a participat, în perioada 5 - 7 septembrie, la inițiativa Parlamentului ungar, la o conferință interparlamentară pe securitate și intelligence, organizată la Budapesta. Au participat 196 de parlamentari, din 54 de țări.
Scopul acestei conferințe, care se organizează anual, cu excepția anului pandemic 2020, este schimbul de experiență, de expertiză și facilitarea de colaborare între parlamentele și guvernele țărilor participante.
Principalele subiecte abordate s-au referit la riscurile armelor biologice, riscurile criptomonedelor, comerțul bazat pe spălare de bani, utilizarea duală a inteligenței artificiale, traficul uman (cel mai dezbătut subiect).
La baza discuțiilor au stat documentele europene elaborate în domeniu, respectiv Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, adoptat în noiembrie 2020, urmat în același an de concluziile Consiliului European pe aceste teme, solicitând în special Comisiei Europene să adopte un set unic de norme și să înființeze un organism independent de supraveghere și să coordoneze unitățile de informații financiare.
Al treilea mare document a fost lansat în decembrie 2020 fiind primul raport al progreselor înregistrate în strategia UE pentru o Uniune a securității 2020-2025. Cele patru priorități strategice din acest document, ce au constituit baza discuțiilor, sunt: un mediu de securitate adaptat exigențelor viitorului; combaterea amenințărilor în continuă evoluție; protejarea Europei împotriva terorismului și a criminalității organizate și crearea unui ecosistem european solid în materie de securitate, potrivit Agerpres.ro.
În raportul lansat în decembrie 2020, a precizat deputata, s-a constatat că este necesară interconectarea registrelor de conturi bancare centralizate, precum și elaborarea de norme cu privire la asigurarea unui nivel sporit de transparență a structurilor de proprietate corporativă. De asemenea, o măsură importantă care s-a pus în practică a fost elaborarea noului regulament privind controlul numerarului care iese și intră în UE, iar pe planul extern al UE s-au depus eforturi care vor trebui continuate pentru a sprijini țările partenere în combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.
Întreaga agendă a UE privind combaterea terorismului se axează pe patru piloni: anticipare, prevenire, protecție și răspuns.
În concluzie, a spus Biro, trebuie să conștientizăm că revoluția digitală ne-a schimbat în totalitate viața. În ultimii zece ani, cantitatea de informații vehiculate în mediul online a crescut de 32 de ori, iar valorile ne arată puterea enormă pe care o poate avea un eventual atac cibernetic în plan economic și social.
Sursa: Realitatea Din UDMR
