Kelemen Hunor: Guvernul a avut la dispoziție cel puțin șase luni să pregătească în aceste condiții noul an școlar

Kelemen Hunor: Guvernul a avut la dispoziţie cel puţin şase luni să pregătească în aceste condiţii noul an şcolar
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că nu trebuie amânate alegerile, fie ele locale sau legislative, și nici începerea noului an școlar, în actualul context epidemiologic, afirmând că riscuri vor exista permanent, însă acestea ar putea fi reduse dacă Guvernul "face ce are de făcut".
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că nu trebuie amânate alegerile, fie ele locale sau legislative, și nici începerea noului an școlar, în actualul context epidemiologic, afirmând că riscuri vor exista permanent, însă acestea ar putea fi reduse dacă Guvernul "face ce are de făcut".
El vorbește, într-un interviu acordat AGERPRES, și despre modul atipic în care se desfășoară campania electorală în acest an, dar și despre proiectele candidaților UDMR, care nu sunt unele doar cu impact asupra comunității maghiare, ci sunt gândite la nivel național.
Kelemen Hunor face referire și la declarația președintelui Klaus Iohannis de la sfârșitul lunii aprilie, în care șeful statului a folosit expresia "Ja napot kivanok, PSD", liderul UDMR spunând că acesta încă nu și-a cerut scuze pentru afirmațiile sale.
AGERPRES: Cum apreciați campania electorală, desfășurată în condiții de pandemie? Ce a simplificat și ce a îngreunat actualul context?
Kelemen Hunor: Este un an atipic din punct de vedere electoral, dar asta este mai puțin important. Este o perioadă dificilă și de aceea, cu toții suntem nevoiți în continuare să ne acomodăm, să găsim acele soluții și să respectăm acele reguli prin care putem să ne protejăm pe noi și pe ceilalți, pentru că sănătatea trebuie să fie pe primul loc în continuare. Campania, din acest punct de vedere, așa cum se vede, s-a mutat extrem de mult în spațiul online, s-a mutat extrem de mult în mass-media. Întâlnirile cu cetățenii au rămas, dar într-un cadru mai restrâns. Din experiența noastră de până acum, dacă respecți regulile, dacă mergi și discuți cu oamenii, te primesc, stau de vorbă cu tine.
Sigur, nu mai este posibil să organizezi întâlniri cu sute, cu mii de participanți, este absolut necesar să mergi să te întâlnești cu oamenii într-un alt cadru, ceea ce până la urmă este bine, fiindcă întâlnirea directă cu mai puține persoane lasă loc pentru un dialog mai structurat, mai adânc. Și asta am văzut în orașele mai mari, dar și în comune, unde în diferite zone, diferite străzi, se poate discuta. Mobilizarea va fi iarăși un lucru mai greu, cu toții învățăm campania electorală în aceste condiții. Nimeni nu știe, nimeni nu are o rețetă. Am văzut ce s-a întâmplat în Franța, la începutul pandemiei, ce s-a întâmplat apoi în Polonia, în Serbia, în alte state unde au fost alegeri, și de aceea trebuie să ținem cont și de experiența lor dar, în același timp, trebuie să ne acomodăm, trebuie să învățăm. Nu este mai ușor decât în condiții normale, dar nici nu pot să spun că nu poți să faci campanie electorală. Respectând regulile și ținând cont de această situație, se poate. Nu acolo e o problemă, până la urmă. Sigur, dacă vrei să forțezi nota, nu merge, fiindcă și oamenii sunt atenți. Oamenii, în marea majoritate, sunt extrem de responsabili și de aceea se pot găsi soluții.
În ziua votului - iarăși este o situație mai deosebită. Noi am propus, am recomandat, am sugerat Guvernului, încă din iunie - iulie, să înmulțească secțiile de vot, fiindcă acest lucru înseamnă, mai ales în zona urbană, dar și în câteva sate, că nu va fi aglomerație în secția de votare în acea zi. Sigur, înseamnă un efort mai mare din punct de vedere financiar, din punctul de vedere al resurselor umane, dar s-ar fi putut. Oricum, dacă sunt respectate toate regulile atunci când se merge la vot, atunci nu există un risc cu nimic mai mare decât să mergi la cumpărături. Deci, din acest punct de vedere, acele câteva minute cât stai în secția de votare nu reprezintă un risc mai mare dacă sunt respectate toate regulile, toate condițiile.
AGERPRES: În aceste condiții, considerați ca fiind oportună începerea la termen a noului an școlar sau credeți că ar fi trebuit amânată, dată fiind statistica îngrijorătoare privitoare la evoluția infectărilor cu noul coronavirus
Kelemen Hunor: Din punctul meu de vedere, ar fi fost mai bine dacă cineva s-ar fi gândit strategic încă din februarie-martie să fie anul școlar 2019 - 2020 scurtat, fiindcă oricum nu s-a putut merge. Și să începem anul școlar la 1 septembrie, mai repede cu două săptămâni, pentru că nu știm ce ne așteaptă, pe de o parte. Pe de altă parte, Guvernul a avut la dispoziție cel puțin șase luni să pregătească în aceste condiții noul an școlar. Nu știu dacă au făcut sau nu, dar am văzut un "dor" extraordinar de mare de autonomie locală, începând din august până în septembrie: să dăm toate deciziile la autoritățile locale, fără să dăm bani, fără să dăm ajutor, fără să venim în sprjinul lor, să dăm toate deciziile la conducerea școlilor. Un "dor" atât de mare după autonomie locală n-am văzut în 30 de ani. Mai mult, este o fugă de responsabilitate din partea guvernanților, și acest lucru se vede, se aude, oriunde te duci în țară - oamenii așa simt ceea ce s-a întâmplat. Dar sunt convins că marea majoritatea a instituțiilor de învățământ vor fi în stare să deschidă anul școlar în condiții normale, dar normale în această perioadă.
Fiica mea merge în clasa pregătitoare și văd ce efort face școala, ce efort face învățătoarea, ce efort fac părinții ca să fie totul în regulă. Și văd o preocupare, o implicare și o responsabilitate uriașă din partea profesorilor, din partea părinților și mai puțin din partea Guvernului. La noi se vede din august că avem un platou care s-a fixat la 1.200 - 1.300 de cazuri noi pe zi. Vom vedea după începerea anului școlar dacă va exista, după două-trei săptămâni, o creștere a cazurilor. Și atunci ne vom da seama dacă începerea anului școlar în aceste condiții înseamnă un risc. Dar, în ceea ce mă privește, eu sunt pentru a deschide anul școlar, pentru a face un efort financiar, chiar bugetar, dacă va fi cazul, fiindcă copilul trebuie să meargă la școală. Educația online, mai ales la copiii mici, dar și la cei din liceu, nu poate rezolva problema învățământului, nu numai din cauză că nu suntem pregătiți, că nu avem infrastructură, că nu avem pregătit aproape nimic pentru a face educație online, dar pentru socializare. Trebuie să meargă copilul în comunitate, trebuie să fie prezent acolo, trebuie să se întâlnească cu pedagogul, cu profesorii, cu colegii. Și sunt convins că se pot găsi soluții. Așa, sigur, ar fi trebuit să avem mai mulți profesori, în aceste condiții, ar trebui un efort bugetar mai mare, dar aici Guvernul știe sau nu știe ce are de făcut, ce ar fi avut de făcut.
Ca o excepție trebuie să fie învățământ online, și pentru o perioadă scurtă, pentru că altfel vom avea o problemă pe termen mediu și lung cu calitatea din acest domeniu. Și nimeni nu dorește acest lucru. De aceea, eu cred că ar fi fost nevoie de un efort mult mai mare în primul rând din partea Executivului și atunci poate că am fi avut mai multă siguranță. În acest moment, există o nesiguranță foarte mare la nivelul părinților, la nivelul comunităților fiindcă nu se știe încă cum va începe școala.
Urmărește știrile Realitatea din UDMR și pe Google News


























