Senatorul Cseke Attila atrage atenția asupra începutului ”unei noi încercări de reorganizare administrativă”

Senatorul UDMR Cseke Attila a declarat miercuri că apariția unei noi noțiuni în OUG 156, nedefinită și inexistentă în legislația românească, anume "zone urbane funcționale", poate fi considerată începutul unei noi încercări de reorganizare administrativă, informează Agerpres.

Cseke Attila s-a referit la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 156, din 3 septembrie 2020, privind unele măsuri pentru susținerea dezvoltării teritoriale a localităților urbane și rurale din România cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, emisă de Guvern invocându-se urgența generată de criza financiară ca urmare a pandemiei.

"Noi considerăm că trebuia proiect de lege, dar s-a profitat de campania electorală pentru alegerile locale. Această OUG aduce și dezvoltare, categoric, pentru satele aparținătoare să poți să depui proiecte, e de susținut. Dar apare noțiunea nouă de 'zone urbane funcționale', care nu e definită deloc, nu știm ce e cu ea, doar presupunem ce se poate întâmpla. Noi am propus niște corecturi și definiții mai clare, doar că OUG a trecut tacit ieri, marți, prin Senat, în forma guvernamentală. Sperăm că, la Camera Deputaților, va fi mai mult timp și colegii vor avea mai multă dorință de a dezbate această ordonanță pentru a face corecturile. Poate fi considerată un început de reorganizare administrativă. Mai ales că nu am fost informați foarte clar ce se dorește cu aceste 'zone urbane funcționale'" a declarat miercuri, în conferință de presă, Cseke Attila.

OUG 156 are unele aspecte bune pe care UDMR le susține, precum posibilitatea ca orașele, municipiile și municipiile reședință de județ care au sate aparținătoare să poată depune proiecte pentru dezvoltarea acelor sate. Se vor putea depune proiecte, pentru următorul exercițiu financiar, 2021-2027, pentru alimentare cu apă și canalizare, de gestionare a deșeurilor, de infrastructură drumuri etc.

Însă apar câteva chestiuni noi pe care Cseke dorește să le clarifice prin amendamente. În primul rând apare noțiunea "zonele urbane funcționale" care sunt "definite conform documentațiilor de amenajare a teritoriului sau conform strategiilor integrate de dezvoltare urbană".

"Am întrebat la dezbaterea acestui proiect ce înțelegem prin aceste 'zone urbane funcționale'? Pentru că nu este definit în lege. Secretarul de stat de la Ministerul Fondurilor Europene mi-a spus că această 'zonă urbană funcțională' include toate localitățile de unde accesul către un oraș, municipiu sau municipiu reședință de județ se poate face în maxim 30 de minute," a spus Cseke.

La articolul 3 al OUG este prevăzut un nou program numit Smart Village în cadrul căruia comunele din "zone urbane funcționale" pot depune anumite tipuri de proiecte "inteligente". Sunt însă două condiții pentru a accesa acest program: să fie o comună care face parte dintr-o "zonă urbană funcțională" - deci va trebui să se organizeze aceste "zone urbane funcționale", subliniază Cseke - și un criteriu discriminatoriu - comunele să aibă o creștere continuă a numărului de locuitori în ultimii trei ani înainte de data depunerii proiectului. Or, de creștere a natalității se poate cam greu vorbi în România, afirmă Cseke.

"Sunt unele UAT-uri cu creștere a populației, dar care este determinată de mutarea populației din municipiu în comunele vecine, limitrofe. Deci alte comune care nu au creștere continuă nu pot depune proiecte. Există și un program Smart City cu același tip de proiecte, dar aici nu există criteriul de creștere continuă a populației. De ce acest criteriu este pus la comune și nu și la orașe? Nu ni se pare corect. Acest program Smart Village, așa cum este conceput, nu va duce la reducerea decalajelor în zonele rurale, între comune. Este un program de concentrare a dezvoltării în jurul municipiilor reședință de județ", a subliniat senatorul UDMR.

Cseke a amintit că, în 2016, în Guvernul Cioloș, a mai fost lansat în discuții un proiect de lege, retras ulterior, de reclasificare a localităților, cu impuneri pentru unificarea unora, neviabile.

"Se vorbea de arii funcționale urbane și poli rurali sau supercomune. De această dată, se vorbește de zonă urbană funcțională, dar s-ar putea să avem exact același lucru în final. Acum ni se spune: faceți zone urbane funcționale ca să puteți să accesați fonduri. Această așa-numită zonă urbană funcțională dă de gândit ce se dorește să urmeze," a afirmat parlamentarul.

De asemenea, el a amintit că în 1998 s-a dat legea privind dezvoltarea regională, prin care, de exemplu, Bihorul aparținea de Cluj.

"Atunci s-a explicat că organizarea pe regiuni de dezvoltare nu e decât o chestiune de statistică, de comunicare către Bruxelles, și s-a aprobat acea lege. Și, de atunci, cam toată lumea acceptă, așa, în mental, că astea sunt și că vor fi regiuni administrative. Și noi vom aparține de Cluj, că așa s-a stabilit în 1998. Eu aici văd, la 'zone urbane funcționale', iarăși un început de drum, cum a fost acela cu regiunile de dezvoltare. Un început de drum prin care se vor accesa fonduri, iar după câțiva ani, trebuie să organizăm administrația pe aceste zone. Am mai auzit această poveste, când cu regiunile de dezvoltare, ca să dăm niște date și statistici către UE, și uite așa de peste 20 de ani ne trezim că avem instituții regionale numai la Cluj și Oradea nu poate fi centru regional pentru că s-a stabilit regiune de dezvoltare cu centrul la Cluj", a conchis senatorul UDMR.

Sursa: Realitatea Din UDMR