Deputatul UDMR Biro Rozalia, președintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaților, a declarat joi că se lucrează, la nivelul Comisiei Europene, până în septembrie, la o strategie privind drepturile copilului pentru a minimaliza efectele pandemiei, urmată de defalcarea pe națiuni, cu planuri de acțiune concrete.
Deputatul UDMR Biro Rozalia, președintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaților, a declarat joi că se lucrează, la nivelul Comisiei Europene, până în septembrie, la o strategie privind drepturile copilului pentru a minimaliza efectele pandemiei, urmată de defalcarea pe națiuni, cu planuri de acțiune concrete.
Biro Rozalia a menționat efectele negative ale pandemiei asupra copiilor, care au avut de suferit din cauza creșterii violenței domestice, a hărțuirii pe internet, trecerea la învățământul online afectând, disproporționat, copiii foarte mici și pe cei cu nevoi speciale, pe cei care trăiesc în sărăcie și în comunitățile marginalizate, scrie Agerpres.ro.
"Foarte mulți copii nu au avut acces la acea masă oferită la școală și în plus a crescut nivelul de anxietate, de stres și al sentimentului de singurătate. Este foarte clar, spun specialiștii, că efectele pandemiei sunt la fel de grave la copii ca și la persoanele de vârsta a treia. Dar la copii mai intervine și întrebarea: în urma acestor efecte negative, care va fi evoluția lor viitoare și comportamentul lor? De aceea, atât la nivel european cât și la nivel național și local se impun planuri de acțiune cu menirea de a atenua efectele pandemiei și de a deveni comunități care se focusează pe propriii copii", a precizat, în conferință de presă, deputatul UDMR.
Strategia privind drepturile copilului este construită pe șase piloni. În primul rând, se va asigura participarea la viața politică și democratică a copiilor, pentru a deveni membri activi ai societății democratice; incluziunea socio-economică, sănătatea și educația; combaterea violenței asupra copiilor și asigurarea protecției lor; justiția în interesul copilului; sectorul digital și societatea informațională - copiii să navigheze în siguranță și să profite de oportunitățile oferite; dimensiunea mondială - pentru a sprijini, proteja și stimula copiii la nivel mondial, inclusiv în timpul crizelor și al conflictelor și integrarea perspectivei copilului în toate acțiunile Uniunii Europene.
Alături de acești piloni, în documentul cadru vor fi precizate acțiuni-cheie ale Comisiei Europene din care vor decurge inițiativele pentru a realiza obiectivul strategic respectiv. În România, a precizat Biro, o atenție deosebită se va acorda abandonului școlar și reducerii violenței domestice.
Deputata a mai informat că, în contextul Zilei de 1 Iunie, a avut recent o întâlnire cu reprezentantul UNICEF în România, Pieter Bult, cu care a discutat despre percepția instituției UNICEF din România asupra drepturilor copilului și despre câteva proiecte pe care UNICEF le-a derulat.
"Vreau să mulțumesc pentru vasta și foarte eficienta activitate a UNICEF în România, pentru proiectele-pilot pe care le-au desfășurat în mai multe județe din România și să subliniez că exemplul pozitiv care ne este dat de aceste proiecte trebuie văzut, apreciat și multiplicat de instituțiile de resort din România, de Guvernul României, dar și de administrațiile locale, a afirmat Biro.
Ea a amintit un sigur proiect și anume propunerea de a introduce un pachet minim de servicii sociale în fiecare localitate, printr-un grup alcătuit dintr-un asistent social, un mediator și un profesor.
"Din discuția noastră a reieșit necesitatea ca atât în Parlament, cât și în Guvern să existe deschidere de a dezvolta un plan național de servicii miime pentru copii, în cadrul fiecărei localități. Astfel s-ar asigura un pachet de servicii de bază, care ar fi necesar pentru prevenirea multor aspecte negative în drepturile copilului", a subliniat deputata.
Având în vedere primul drept al copilului, legiferat de ONU, acela de a-și cunoaște părinții și de a fi crescut de aceștia, Biro Rozalia a precizat că în România datele statistice din decembrie 2020 arată că sunt 57.300 de familii unde cel puțin un părinte este plecat în străinătate la muncă. Totalul copiilor cu părinți plecați se ridică la peste 75.000, din care 13.200 cu ambii părinți plecați.
Sursa: Realitatea Din UDMR
