Eșecul României și Bulgariei în Schengen este în egală măsură eșecul Comisiei Europene, a declarat miercuri europarlamentarul UDMR (PPE) Iuliu Winkler, care a spus că la Comisia pentru petiții a Parlamentului European (PETI) se pregătește o nouă rezoluție în acest sens, pornind de la petiția Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice.
Eșecul României și Bulgariei în Schengen este în egală măsură eșecul Comisiei Europene, a declarat miercuri europarlamentarul UDMR (PPE) Iuliu Winkler, care a spus că la Comisia pentru petiții a Parlamentului European (PETI) se pregătește o nouă rezoluție în acest sens, pornind de la petiția Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice.
"Eu sunt optimist. Am fost optimist și în decembrie, și n-am avut dreptate, sunt optimist acum. Și eu cred că este un aspect pe care noi, România, nu-l utilizăm pe deplin, și anume faptul că decizia din 8 decembrie nu este doar eșecul Bulgariei și al României, este în egală măsură eșecul Comisiei Europene, pentru că Comisia Europeană a afirmat de nenumărate ori că noi trebuie să intrăm, că trebuie să intrăm, dar nu-și asumă o intervenție politică hotărâtoare - să spună: "Gata, OK, acum e gata, să spună acest lucru la domnul cancelar, așa cum ni se transmit nouă de multe ori asemenea semnale - că trebuie să adoptăm cutare legislație, că trebuie să fim de acord cu cutare chestiune europeană". Dacă se poate presiune politică pe România sau pe Bulgaria sau pe toți esticii, atunci cred că se poate pune presiune politică și pe Austria, dacă există o asemenea dorință", a declarat eurodeputatul într-o conferință de presă susținută la Bruxelles.
El a subliniat că reprezentanții României au făcut tot ce le-a stat în putință pentru aderarea României la Schengen, decizia din 8 decembrie 2022 fiind "una revoltătoare" și a adăugat că se află în pregătire o nouă rezoluție.
"Noi, în Parlamentul European cred că am făcut cu prisosință tot ce ne-a stat în putință ca să contribuim la aderarea în Schengen. De 11 ani avem patru rezoluții ale Parlamentul European, cu mare majoritate, care cer intrarea României și Bulgariei. Este un subiect în care toți europarlamentarii din toate partidele au fost pe aceeași lungime de undă - mă rog, cu excepția "neomarxiștilor" - dar asta este. Deci suntem pe aceeași lungime de undă. Am contribuit. (...) Va fi o nouă Rezoluție a Parlamentul European pe propunerea Comisiei pentru petiții datorată petiției Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice. (...) Se va întâmpla în următoarele două luni. (...) Nu sunt membru al comisiei, dar am participat și chiar m-am bucurat de modul foarte profesionist în care a fost formulată povestea aceasta", a subliniat Iuliu Winkler.
În opinia lui, România a devenit "un mare câmp de război hibrid, de dezinformare".
"Deci astăzi România este un câmp al războiului hibrid și al dezinformării. (...) Avem cu prisosință intervenții care se nasc la Moscova, deci originare din Moscova, din motivele foarte bine cunoscute. Acum, sigur, că în momentul în care Republica Moldova devine țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, asta înseamnă o schimbare de paradigmă politică pe care cine s-o iubească la Moscova? N-o iubesc nici cei din Moldova toți, darămite cei de la Moscova", a adăugat Winkler.
Potrivit acestuia, există o serie de perspective pe care România le poate folosi, cu referire la exporturi, coridoarele solidarității, primirea anul trecut a refugiaților din Ucraina.
"Deja se discută de reconstrucția Ucrainei. Reconstrucția Ucrainei înseamnă și niște chestiuni logistice. N-o să construiești Ucraina din Olanda, o vei reconstrui fie din Polonia, fie din România sau din amândouă", a spus eurodeputatul.
El a atras atenția că Uniunea Europeană și România sunt deja "în campania electorală din plin, cu toate motoarele".
"Trebuie să ne opunem la deciziile care vin pe baze ideologice. (...) Se iau decizii ideologice. Și am luat mandat de la președintele UDMR, Kelemen Hunor - și este poziția UDMR: "Domnilor foarte bine, sprijinim tranziția verde, sprijinim tranziția digitală, dar dorim ca aceste tranziții să fie juste. Ce înseamnă tranziție justă? Să ții cont de toate comunitățile, de toți oamenii, de toate IMM-urile. (...) Celălalt lucru pentru care noi milităm aici și UDMR își bazează poziția pe asta - nu putem să admitem ca oamenii și firmele să plătească costul tranziției, pentru că acum așa pare. Dacă mobilitatea devine un lux și dacă noi toți trebuie să avem mașini electrice peste 15 ani, ai oare posibilitatea asta? Sau cel care nu are această posibilitate își va pierde mobilitatea? Nu poate să facă naveta la un loc de muncă", a transmis europarlamentarul.
Sursa: Realitatea Din UDMR
