BNR atrage atenția că deficitul bugetar va ajunge în 2021 la peste 11% din PIB, dacă Guvernul mărește pensiile cu 40%

BNR, a publicat un document exploziv după ce Parlamentul a decis majorarea pensiilor cu 40%, nu cu 14%, așa cum stabilise Guvernul. BNR atrage atenția că deficitul bugetar va ajunge în 2021 la peste 11% din PIB, cu aproape șase procente mai mare decât acum.

Un risc sistemic mare este posibil prin agravarea stării bugetului public, a finanțelor publice, destabilizarea economiei dacă se majorează punctul de pensie cu 40%, ceea ce ar duce la o creștere a deficitului bugetar în 2021 la peste 11% din PIB. Am avea o reacție a piețelor financiare ce ar putea afecta grav economia, îngreunând revenirea în 2021. În loc de o corecție macroeconomică ordonată, pe mai mulți ani, am fi obligați la o corecție dezordonată, foarte costisitoare economic și social”, se precizează în raport.

„Este obligatoriu să evităm ca economia românească să intre într-o spirală de criză foarte periculoasă. Acoperirea necesarului de finanțare pentru acest an este asigurată în largă măsură, dar mult mai problematică ar putea fi acoperirea finanțării pe termen mediu în lipsa unui program clar de corecție macroeconomică. Este greu de crezut că piețele financiare vor tolera/accepta, pentru o perioadă îndelungată, niveluri înalte ale deficitului bugetar, chiar dacă devierea de la cerințele PSC, regulile fiscale în UE, vor rămâne suspendate și în 2021”, se mai arată în raport.

Este necesară creșterea veniturilor fiscale (bugetare) pentru a face față unor crize viitoare, pentru a avea un buget public mai robust. O creștere a bazei de impozitare ar ajuta corecția macroeconomică din următorii ani. O asemenea creștere ar ajuta mult ca procesul de corecție macroeconomică să nu fie însoțit de taxe și impozite mai mari, ceea ce ar fi o corecție suboptimă”, susțin autorii raportului.

„Este îndoielnic că piețele vor accepta deficite bugetare mari ani în șir. Trebuie făcută distincție între cheltuieli permanente și cheltuieli one-off, cauzate de nevoia de a atenua efectele epidemiei.

Dacă revenirea economică va fi mai anevoioasă în 2021 decât cea anticipată și ar fi nevoie de susținere temporară a activității economice, este probabil că, într-un context judecat la scara europeană, să se disocieze o corecție pe componenta structurală a deficitului total de cheltuieli nepermanente.

Corecția deficitului bugetar și a deficitului structural, este necesară în următorii ani dacă vrem să ținem lucrurile sub control. Această corecție presupune un program pe câțiva ani, în concordanță cu solicitarea CE, care să ducă deficitul aproape de 3% din PIB. Se poate gândi care ar fi combinații între ajustări de cheltuieli și creștere de venituri fiscale/bugetare, în principal de mărire a bazei de impozitare. Oricum, impactul va fi semnificativ, concomitent pe cerere și pe ofertă”, se mai spune în raport.

„Corecția este necesară și pentru a limita deficitele externe, mai ales că până în 2019 fenomenul deficitelor gemene era proeminent. Trebuie date semne clare și credibile că vrem să avem o corecție ordonată.

Programul de corecție trebuie să fie coordonat cu CE, pentru a avea acordul privind calendarul de timp și măsurile avute în vedere. Pasul de corecție depinde de creșterea veniturilor fiscal/bugetare.

Se pot raționaliza cheltuieli acolo unde risipa este mare, aparatul de stat trebuie să fie restructurat; creșteri de venituri finanțate de bugetul public trebuie să fie limitate în anii ce vin”, se precizează în document.

De asemenea, economiștii atrag atenția celor care văd deprecierea cursului drept calea decisivă pentru corecția macroeconomică și menționează că se cuvine să aibă în vedere câteva considerente. Astfel, o depreciere controlată poate ajuta, în
timp ce una scăpată de sub control poate destabiliza economia, „inclusiv printr-o fugă de leu”. Aici sunt de avut în vedere anticipări inflaționiste, efecte de bilanț pentru gospodării și firme, grad de euroizare, etc. „În Polonia și Ungaria, în Cehia, problema cursului (deprecierii) nu este atât de senzitivă ca la noi. În România, corecția cererii agregate, a dezechilibrului extern, nu se poate face esențialmente prin depreciere; este necesară o ajustare a deficitului bugetar, chiar dacă în mod gradual”, arată raportul.

„Dacă vrem să facem pasul de intrare în MCS2 este obligatoriu să avem o corecție macroeconomică durabilă odată impactul pandemiei surmontat.

Această corecție implică, între altele, creștere de venituri bugetare (o bază de impozitare mai largă prin transparență, declararea tuturor veniturilor și averilor, eliminarea de exceptări, combaterea fermă a evaziunii fiscale), raționalizare de cheltuieli.

Cu absorbție intensă de resurse europene putem sprijini reforme structurale și corecția macroeconomică necesară. Trebuie să limităm deficitele externe, să avem în vedere competitivitatea economiei, mai ales a sectoarelor de tradables”, se mai spune în raport.

Sursa: Realitatea Financiara