Camera Deputaților a adoptat un proiect care vizează personalul CCR: Magistrații-asistenți vor beneficia de pensie de serviciu

Camera Deputaților a adoptat, în calitate de prim for sesizată, un proiect de lege care vizează personalul Curții Constituționale care prevede, printre altele, faptul că magistrații-asistenți vor putea beneficia de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Propunerea legislativă urmează să fie votată de Senat, for decizional.

Proiectul a fost adoptat cu 190 de voturi „pentru”, 76 „împotrivă” și 13 abțineri.

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea unitară a categoriilor de personal care își desfășoară activitatea în cadrul Curții Constituționale, condițiile specifice de ocupare a funcțiilor, de evaluare a activității și de promovare în funcții, drepturile, interdicțiile, incompatibilitățile și îndatoririle corespunzătoare fiecărei categorii, precum și răspunderea juridică a personalului.

Conform proiectuui de lege, personalul Curții Constituționale asigură suportul necesar pentru realizarea actelor și procedurilor corespunzătoare îndeplinirii de către CCR, în calitate de unică autoritate de jurisdicție constituțională, a atribuțiilor stabilite de Constituție și de lege, precum și pentru desfășurarea în bune condiții a activității judecătorilor și a plenului Curții.

„În cadrul Curții Constituționale își desfășoară activitatea următoarele categorii de personal: a) magistrați-asistenți; b) personal auxiliar de specialitate; c) personal încadrat în structurile de specialitate ale Curții Constituționale, în condițiile legii. Personalul Curții Constituționale este angajat pe bază de concurs și se bucură de stabilitate în funcție”, potrivit sursei citate.

„Funcțiile de secretar general și de prim magistrat-asistent, respectiv cea de magistrat-asistent șef sunt funcții de conducere. Funcțiile de conducere de la Cancelaria președintelui Curții Constituționale ocupate de magistrații asistenți sunt asimilate ca rang și salarizare funcției de magistrat-asistent șef, iar cele ocupate de alte categorii de personal sunt asimilate ca rang și salarizare funcției publice parlamentare de director general. Funcțiile de conducere de la cabinetele judecătorilor sunt asimilate ca rang și salarizare funcției publice parlamentare de director. Alte funcții de conducere se stabilesc potrivit structurii organizatorice și nomenclatorului de funcții aprobate”, mai prevede proiectul adoptat miercuri de către deputați.

Structura organizatorică a Curții Constituționale și nomenclatorul funcțiilor vor fi aprobate de plenul Curții, la propunerea președintelui CCR. Președintele Curții va aproba statul de funcții și de personal, potrivit sursei menționate.

„Funcția de magistrat-asistent la Curtea Constituțională este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior și de la Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri. Aceștia sunt obligați să se abțină de la orice activitate care presupune existența unui conflict între interesele lor personale și interesul public, de natură să influențeze îndeplinirea cu imparțialitate și obiectivitate a atribuțiilor lor stabilite de lege sau prin alte acte cu caracter normativ”, conform proiectului de lege.

De asemenea, magistrații asistenți vor fi obligați să dea, anual, o declarație olografă pe propria răspundere în care să menționeze dacă soțul/soția, rudele sau afinii până la gradul al patrulea inclusiv exercită o funcție sau desfășoară o activitate juridică ori activități de investigare sau cercetare penală, precum și locul de muncă al acestora, precum și o declarație olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost și nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informații.

„Magistrații-asistenți care aveau vârsta de cel puțin 16 ani împliniți la data de 1 ianuarie 1990 vor fi obligați să dea o declarație autentică pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenența sau neapartenența ca lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliție politică, potrivit legii”, precizează inițiativa legislativă.

Pe de altă parte, magistraților asistenți le sunt interzise următoarele: „a) să desfășoare activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse; b) să desfășoare activități de arbitraj în litigii civile sau de altă natură; c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăți, instituții de credit sau financiare, societăți de asigurare/reasigurare, societăți naționale sau regii autonome; d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic”.

Prin excepție, magistrații-asistenți pot fi acționari sau asociați ca urmare a legii privind privatizarea în masă, mai arată sursa citată.

„Magistrații-asistenți nu pot face parte din partide sau formațiuni politice și nici să desfășoare sau să participe la activități cu caracter politic, sunt obligați ca, în exercitarea atribuțiilor, să se abțină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice, nu își pot exprima public opinia cu privire la cauze aflate pe rolul Curții Constituționale și nu pot să dea consultații scrise sau verbale cu privire la acestea”, conform proiectului.

Totodată, „magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în activitate juridică, din care cel puțin 10 ani desfășurată în cadrul Curții Constituționale, se pot pensiona la cerere și pot beneficia de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Prevederile art. 213 din Legea nr. 303/2022 se aplică în mod corespunzător în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi”, mai precizează proiectul de lege adoptat de Cameră.

De asemenea, cererile de pensionare formulate pentru acordarea pensiilor de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială sau sectorială de pensii competentă.

„Decizia privind stabilirea pensiei de serviciu se depune și se înregistrează în termen de 15 zile de la comunicare, la Cabinetul președintelui Curții Constituționale care, după verificarea de către compartimentul resurse umane a îndeplinirii condițiilor de vechime și vârstă, dispune prin ordin eliberarea din funcție a magistratului-asistent ca urmare a pensionării. Plata pensiei se face de la data prevăzută în ordinul președintelui Curții Constituționale ca fiind cea a eliberării din funcție. Nu beneficiază de pensia de serviciu magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora cu privire la care s-a stabilit sancțiunea disciplinară a eliberării din funcție. Aceste persoane pot beneficia de pensie în sistemul public”, mai stipulează inițiativa legislativă.

Camera a adoptat proiectul, în calitate de prim for sesizat, Senatul fiind forul decizional.

Sursa: Adevarul Zilei