Prioritățile UDMR până în 2030 și Problematica romilor sunt două documente importante adoptate de Congresul Uniunii desfășurat la sfârșitul săptămânii trecute la Timișoara, a declarat, marți, deputatul Biró Rozália, președinte al Organizației de femei a UDMR.
Prioritățile UDMR până în 2030 și Problematica romilor sunt două documente importante adoptate de Congresul Uniunii desfășurat la sfârșitul săptămânii trecute la Timișoara, a declarat, marți, deputatul Biró Rozália, președinte al Organizației de femei a UDMR.
Ea a subliniat, într-o conferință de presă susținută la Oradea, că politica UDMR continuă și în următorii patru ani pe aceleași principii stabilite de la începuturile formațiunii.
"Politica UDMR se bazează pe principii care au fost enunțate acum 33 de ani și, practic, pe care le continuăm și în prezent: ne focusăm pe descentralizare, pe dezvoltarea comunităților, localităților, pe acordarea unei autonomii cât mai mari de decizie la nivel local, ne focusăm pe întărirea și îmbunătățirea educației, a culturii și în ce privește protecția mediului, administrația publică și așa mai departe, avem marile reforme ce se desfășoară pe baza proiectelor cofinanțate de Uniunea Europeană," a declarat Biro Rozalia.
Ea a afirmat că realegerea lui Kelemen Hunor ca președinte al UDMR, pentru al patrulea mandat de patru ani, este "un câștig important", pentru că este "expresia clară a congresului de a continua pe acea linie pe care UDMR-ul acum se mișcă".
"Am votat pentru continuitate. Pornind de la cei doi ani de guvernare și mandatele anterioare, se dorește să continuăm această activitate, pentru a guverna pentru comunitate. Având în vedere că investițiile și lucrările începute în cadrul acestei coaliții necesită o continuare și o diversificare, considerăm enorm de important cele două obiective majore formulate și adoptate la acest congres", a menționat Biró Rozália.
Primul document indicat de aceasta cuprinde prioritățile UDMR pentru perioada 2023-2030, pe zece capitole mari: educație; politici sociale; tineret și sport; politica externă; dezvoltarea economică și turismul; agricultura; sănătate; administrație publică și dezvoltare rurală; protecția mediului; cultură.
Al doilea document adoptat de congres se referă la afirmarea socială a romilor, mai cu seamă a celor care vorbesc limba maghiară. UDMR preconizează înființarea unui grup de lucru alcătuit din reprezentanți UDMR, ai comunității rome din administrațiile locale și județene, ai Bisericilor maghiare și cu structuri profesionale din societatea civilă dedicate. Grupul de lucru va avea menirea de a inventaria situația actuală a comunității rome și de a elabora planul de acțiune prin care persoanele din această etnie să poată să își păstreze identitatea culturală, dar și să participe cu drepturi egale în toate procesele societății românești.
"Acest document evidențiază poziția UDMR și solidaritatea noastră totală în ce privește asigurarea de drepturi egale romilor care vorbesc limba maghiară în activitățile societății. Nu suntem nici pe departe o societate inclusivă. Chiar dacă enunțăm importanța ei. Datorită nevoii sau dorințelor lor de a-și păstra identitatea culturală, considerăm că trebuie să elaborăm un plan de acțiune care să vină în sprijinul acestei comunități. Nu asimilarea este drumul potrivit, ci păstrarea identității lor culturale. Iar cea mai mare problemă a lor este abandonul școlar, undeva la 69% din cei care încep clasa I", a mai subliniat parlamentarul UDMR Bihor.
Sursa: Realitatea Din UDMR
