Proiectul de lege privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității va fi dezbătut din nou joi, 6 august, în plenul Senatului. Documentul revine la senatori după introducerea unor amendamente suplimentare în Camera Deputaților. Noile prevederi stabilesc că strategia are un rol orientativ și nu poate impune direct interdicții sau restrângeri de drepturi. Proiectele strategice din energie, transporturi, agricultură și infrastructură nu vor putea fi suspendate sau blocate fără evaluări individuale realizate potrivit legii.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat că proiectul trebuie analizat din nou. „Există amendamente suplimentare și va fi nevoie de un control de bicameralism”, a explicat acesta. Senatul se află joi în sesiune extraordinară, iar Biroul permanent urmează să stabilească organizarea unei noi ședințe de plen. Camera Deputaților rămâne forul decizional pentru acest proiect.
Unul dintre amendamente prevede consultarea autorităților locale înainte de aplicarea unor măsuri care afectează comunitățile. Autoritățile responsabile vor trebui să solicite un aviz consultativ din partea consiliului local sau județean. Consiliile vor avea la dispoziție cel mult 60 de zile pentru a răspunde. Dacă nu adoptă o hotărâre în acest termen, avizul va fi considerat favorabil.
Comisia juridică a acceptat și eliminarea cuvântului „indigen” din textul proiectului. Modificarea a fost propusă de grupul parlamentar AUR. Un alt amendament precizează că strategia și planul său de acțiune au numai un caracter orientativ. Obligațiile, interdicțiile sau restrângerea unor drepturi vor putea fi introduse doar prin legi separate.
Analize obligatorii pentru măsurile care afectează economia
Măsurile care influențează activitățile economice sau dreptul de proprietate vor putea fi aplicate numai după realizarea unei analize de impact economic și social. Înainte de punerea lor în practică va fi necesară și organizarea unei consultări publice. „Aplicarea strategiei nu poate conduce la suspendarea sau blocarea proiectelor de interes strategic, național ori european în domeniul energiei, transporturilor, agriculturii și infrastructurii”, prevede amendamentul. O astfel de decizie va putea fi luată numai pe baza unor evaluări individuale și motivate, realizate potrivit legii.
Ce prevede Strategia pentru conservarea biodiversității
Strategia stabilește pentru perioada 2026-2030 un cadru comun pentru protejarea, restaurarea și folosirea durabilă a biodiversității din România. Documentul conține 11 obiective naționale. Acestea vizează refacerea ecosistemelor, reducerea riscului de dispariție a speciilor și folosirea responsabilă a resurselor naturale. Strategia urmărește și întărirea capacității instituționale, științifice și financiare din acest domeniu.
Planul de acțiune stabilește măsurile, termenele, instituțiile responsabile și indicatorii de performanță. Printre priorități se numără refacerea ecosistemelor degradate, protejarea habitatelor și speciilor, administrarea mai bună a ariilor protejate și combaterea speciilor invazive. Măsurile urmăresc și reducerea efectelor secetei și inundațiilor, protejarea agriculturii și susținerea economiei. Biodiversitatea ar urma să fie luată în calcul încă din etapa de planificare a investițiilor din agricultură, silvicultură, energie, transporturi și infrastructură.
Progresele vor fi urmărite periodic pe baza indicatorilor stabiliți în planul de acțiune. Evaluările intermediare vor arăta problemele apărute în timpul aplicării strategiei. Măsurile vor putea fi adaptate în funcție de rezultatele obținute și de evoluția biodiversității. Documentul aliniază politicile naționale la obiectivele europene și internaționale pentru protejarea naturii.
„România este singurul stat membru al Uniunii Europene pe teritoriul căruia se regăsesc cinci regiuni biogeografice distincte. Strategia valorifică acest patrimoniu natural și aliniază politicile naționale la Strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru 2030 și la Cadrul Global pentru Biodiversitate Kunming-Montreal. Documentul a fost elaborat printr-un proces participativ. La realizarea sa au contribuit autorități publice centrale, instituții de cercetare, organizații neguvernamentale și experți în biodiversitate”, se arată în prezentarea strategiei.
