Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat, marți, că a semnat ordinul privind înființarea Programului Național pentru pilotarea sistemică a planurilor-cadru în învățământul liceal de stat, particular și confesional. Potrivit ministrului, există acum două variante de planuri-cadru pentru liceu: varianta standard, aprobată recent, după „un proces lung de consultare și dezbateri” și varianta pentru pilotare, care permite flexibilitate și autonomie curriculară mai mari, personalizarea și diferențierea parcursului educational, cu o abordare centrată pe elev și pe traseul său de dezvoltare, și conectarea școlii la partenerii externi. „Aceștia sunt primii pași în reforma curriculară la nivel de liceu”, afirmă Daniel David.
Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat, marți, că a semnat ordinul privind înființarea Programului Național pentru pilotarea sistemică a planurilor-cadru în învățământul liceal de stat, particular și confesional. Potrivit ministrului, există acum două variante de planuri-cadru pentru liceu: varianta standard, aprobată recent, după „un proces lung de consultare și dezbateri” și varianta pentru pilotare, care permite flexibilitate și autonomie curriculară mai mari, personalizarea și diferențierea parcursului educational, cu o abordare centrată pe elev și pe traseul său de dezvoltare, și conectarea școlii la partenerii externi. „Aceștia sunt primii pași în reforma curriculară la nivel de liceu”, afirmă Daniel David.
Potrivit ministrului Educației, varianta standard, aprobată recent prin ordinul de ministru, a parcurs „un proces lung de consultare și dezbateri” (câteva săptămâni: 31 ianuarie - 6 martie 2025), lăsând „în mod deliberat” o astfel de perioadă lungă așa încât „vocea tuturor” să fie ascultată.
„A rezultat în final o variantă care (...) include următoarele modificări derivate din consultare/dezbatere: accentuează mai bine profilul/specializarea; aduce un modul de cultură națională (readucând gramatica la acest nivel și istoria românilor/României și geografia României ca discipline); asigură un echilibru mai bun între discipline pentru a forma cele opt competențe-cheie; regândește oferta școlii (care trebuie să includă obligatoriu câteva discipline relevante) și descentralizează mai mult decizia la nivelul școlii/elevului”, explică Daniel David.
Ministrul Educației adaugă că unii colegi ar fi dorit, desigur, mai multe ore pentru disciplinele proprii, dar era important să existe un echilibru pentru a forma toate cele opt competențe-cheie, prin prisma noii viziuni.
„Pentru a putea înțelege însă noua viziune este nevoie aici de un mindset nou, prin care să pricepem că descentralizarea la decizia elevilor/școlii nu înseamnă eliminare de ore - acolo unde se dorește, orele în plus pot fi obținute din curriculum flexibil, printr-un act educațional de calitate care să convingă elevii și școala! Cei care ar fi dorit, totuși, să se pună accentul pe alte aspecte au acum, prin semnarea ordinului de ministru privind înființarea Programului Național pentru pilotarea sistemică a planurilor-cadru în învățământul liceal, varianta unei personalizări la nivel de unitate școlară. Îi încurajez să o folosească!”, afirmă Daniel David.
Ministrul Educației menționează că varianta pentru pilotare permite flexibilitate și autonomie curriculară mai mari. „Prin alocarea unui segment consistent curriculumului CDEOȘ (până la 2000 ore/arie curriculară pe ciclu), planul-cadru alternativ permite o autonomie reală a școlii și elevului în definirea, în parteneriat autentic, a parcursului educațional. Unitățile de învățământ pot construi oferte proprii relevante, în baza unor analize de nevoi, resurse și oportunități locale”, explică David.
Potrivit ministrului, această variantă mai permite personalizarea și diferențierea parcursului educational, în contextul în care modelul propune „o abordare centrată pe elev și pe traseul său de dezvoltare”, permițând „configurarea unor rute de învățare flexibile, adaptate fiecărei filiere, profil, calificări sau domeniu vocațional sau profesional”.
Totodată, varianta pentru pilotare permite conectarea școlii la partenerii externi: prin dezvoltarea segmentului CDEOȘ, planul-cadru alternativ deschide școala către comunitate, instituții, operatori economici, ONG-uri și autorități locale, cu scopul de a integra în actul educațional activități de voluntariat, internship-uri, proiecte comunitare, ateliere de practică sau activități aplicate.
„Aceștia sunt primii pași în reforma curriculară la nivel de liceu”, afirmă ministrul, adăugând că următorii pași presupun:
(1) Noile programe. Vom avea echipe mixte de profesori din preuniversitar, universitar și specialiști ai Academiei Române, care, urmând modele curriculare din țări la care ne raportăm prin prisma performanței educaționale, trebuie să propună conținuturi mai relevante și mai aerisite, relaționând pregătirea preuniversitară cu cea universitară. Până la 25% din timpul alocat unei discipline va trebui folosit pentru consolidare, activități remediale și de utilizare a competențelor în viața cotidiană. Anticipez finalizarea lor în luna noiembrie 2025.
(2) Manuale noi. Pornind de la noile programe, urmând modele din țări la care ne raportăm prin prisma performanței educaționale, vom regândi manualele, combinând abordările clasice cu cele digitale (inclusiv cu resurse online, gaming), în funcție și de specificul disciplinei. Anticipez lansarea licitației în luna decembrie 2025.
(3) Formarea profesorilor. Formarea continuă a profesorilor în predarea noului model curricular va începe cu luna ianuarie 2026.
„Așa cum am mai spus, dacă implementăm programatic aceste noi modele curriculare și procesele asociate, atunci prima generație (clasa a IX-a) va beneficia de această reformă educațională din anul școlar 2026 - 2027, urmând apoi să se introducă gradual la nivel liceal în următorii ani. Ne așteptăm la rezultate educaționale semnificativ mai bune, naționale și internaționale, care să se reflecte în performanță/progres/reducerea analfabetismului funcțional și a abandonului școlar, nu mai târziu de 5 ani”, a conchis ministrul Educației.
Sursa: Realitatea Din PN
