Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că nu trebuie amânate alegerile, fie ele locale sau legislative, şi nici începerea noului an şcolar, în actualul context epidemiologic, afirmând că riscuri vor exista permanent, însă acestea ar putea fi reduse dacă Guvernul “face ce are de făcut”.
El vorbeşte, într-un interviu acordat AGERPRES, şi despre modul atipic în care se desfăşoară campania electorală în acest an, dar şi despre proiectele candidaţilor UDMR, care nu sunt unele doar cu impact asupra comunităţii maghiare, ci sunt gândite la nivel naţional.
Kelemen Hunor face referire şi la declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis de la sfârşitul lunii aprilie, în care şeful statului a folosit expresia “Ja napot kivanok, PSD”, liderul UDMR spunând că acesta încă nu şi-a cerut scuze pentru afirmaţiile sale.
AGERPRES: Cum apreciaţi campania electorală, desfăşurată în condiţii de pandemie? Ce a simplificat şi ce a îngreunat actualul context?
Kelemen Hunor: Este un an atipic din punct de vedere electoral, dar asta este mai puţin important. Este o perioadă dificilă şi de aceea, cu toţii suntem nevoiţi în continuare să ne acomodăm, să găsim acele soluţii şi să respectăm acele reguli prin care putem să ne protejăm pe noi şi pe ceilalţi, pentru că sănătatea trebuie să fie pe primul loc în continuare. Campania, din acest punct de vedere, aşa cum se vede, s-a mutat extrem de mult în spaţiul online, s-a mutat extrem de mult în mass-media. Întâlnirile cu cetăţenii au rămas, dar într-un cadru mai restrâns. Din experienţa noastră de până acum, dacă respecţi regulile, dacă mergi şi discuţi cu oamenii, te primesc, stau de vorbă cu tine.
Sigur, nu mai este posibil să organizezi întâlniri cu sute, cu mii de participanţi, este absolut necesar să mergi să te întâlneşti cu oamenii într-un alt cadru, ceea ce până la urmă este bine, fiindcă întâlnirea directă cu mai puţine persoane lasă loc pentru un dialog mai structurat, mai adânc. Şi asta am văzut în oraşele mai mari, dar şi în comune, unde în diferite zone, diferite străzi, se poate discuta. Mobilizarea va fi iarăşi un lucru mai greu, cu toţii învăţăm campania electorală în aceste condiţii. Nimeni nu ştie, nimeni nu are o reţetă. Am văzut ce s-a întâmplat în Franţa, la începutul pandemiei, ce s-a întâmplat apoi în Polonia, în Serbia, în alte state unde au fost alegeri, şi de aceea trebuie să ţinem cont şi de experienţa lor dar, în acelaşi timp, trebuie să ne acomodăm, trebuie să învăţăm. Nu este mai uşor decât în condiţii normale, dar nici nu pot să spun că nu poţi să faci campanie electorală. Respectând regulile şi ţinând cont de această situaţie, se poate. Nu acolo e o problemă, până la urmă. Sigur, dacă vrei să forţezi nota, nu merge, fiindcă şi oamenii sunt atenţi. Oamenii, în marea majoritate, sunt extrem de responsabili şi de aceea se pot găsi soluţii.
În ziua votului – iarăşi este o situaţie mai deosebită. Noi am propus, am recomandat, am sugerat Guvernului, încă din iunie – iulie, să înmulţească secţiile de vot, fiindcă acest lucru înseamnă, mai ales în zona urbană, dar şi în câteva sate, că nu va fi aglomeraţie în secţia de votare în acea zi. Sigur, înseamnă un efort mai mare din punct de vedere financiar, din punctul de vedere al resurselor umane, dar s-ar fi putut. Oricum, dacă sunt respectate toate regulile atunci când se merge la vot, atunci nu există un risc cu nimic mai mare decât să mergi la cumpărături. Deci, din acest punct de vedere, acele câteva minute cât stai în secţia de votare nu reprezintă un risc mai mare dacă sunt respectate toate regulile, toate condiţiile.
AGERPRES: În aceste condiţii, consideraţi ca fiind oportună începerea la termen a noului an şcolar sau credeţi că ar fi trebuit amânată, dată fiind statistica îngrijorătoare privitoare la evoluţia infectărilor cu noul coronavirus?
Kelemen Hunor: Din punctul meu de vedere, ar fi fost mai bine dacă cineva s-ar fi gândit strategic încă din februarie-martie să fie anul şcolar 2019 – 2020 scurtat, fiindcă oricum nu s-a putut merge. Şi să începem anul şcolar la 1 septembrie, mai repede cu două săptămâni, pentru că nu ştim ce ne aşteaptă, pe de o parte. Pe de altă parte, Guvernul a avut la dispoziţie cel puţin şase luni să pregătească în aceste condiţii noul an şcolar. Nu ştiu dacă au făcut sau nu, dar am văzut un “dor” extraordinar de mare de autonomie locală, începând din august până în septembrie: să dăm toate deciziile la autorităţile locale, fără să dăm bani, fără să dăm ajutor, fără să venim în sprjinul lor, să dăm toate deciziile la conducerea şcolilor. Un “dor” atât de mare după autonomie locală n-am văzut în 30 de ani. Mai mult, este o fugă de responsabilitate din partea guvernanţilor, şi acest lucru se vede, se aude, oriunde te duci în ţară – oamenii aşa simt ceea ce s-a întâmplat. Dar sunt convins că marea majoritatea a instituţiilor de învăţământ vor fi în stare să deschidă anul şcolar în condiţii normale, dar normale în această perioadă.
Fiica mea merge în clasa pregătitoare şi văd ce efort face şcoala, ce efort face învăţătoarea, ce efort fac părinţii ca să fie totul în regulă. Şi văd o preocupare, o implicare şi o responsabilitate uriaşă din partea profesorilor, din partea părinţilor şi mai puţin din partea Guvernului. La noi se vede din august că avem un platou care s-a fixat la 1.200 – 1.300 de cazuri noi pe zi. Vom vedea după începerea anului şcolar dacă va exista, după două-trei săptămâni, o creştere a cazurilor. Şi atunci ne vom da seama dacă începerea anului şcolar în aceste condiţii înseamnă un risc. Dar, în ceea ce mă priveşte, eu sunt pentru a deschide anul şcolar, pentru a face un efort financiar, chiar bugetar, dacă va fi cazul, fiindcă copilul trebuie să meargă la şcoală. Educaţia online, mai ales la copiii mici, dar şi la cei din liceu, nu poate rezolva problema învăţământului, nu numai din cauză că nu suntem pregătiţi, că nu avem infrastructură, că nu avem pregătit aproape nimic pentru a face educaţie online, dar pentru socializare. Trebuie să meargă copilul în comunitate, trebuie să fie prezent acolo, trebuie să se întâlnească cu pedagogul, cu profesorii, cu colegii. Şi sunt convins că se pot găsi soluţii. Aşa, sigur, ar fi trebuit să avem mai mulţi profesori, în aceste condiţii, ar trebui un efort bugetar mai mare, dar aici Guvernul ştie sau nu ştie ce are de făcut, ce ar fi avut de făcut.
Ca o excepţie trebuie să fie învăţământ online, şi pentru o perioadă scurtă, pentru că altfel vom avea o problemă pe termen mediu şi lung cu calitatea din acest domeniu. Şi nimeni nu doreşte acest lucru. De aceea, eu cred că ar fi fost nevoie de un efort mult mai mare în primul rând din partea Executivului şi atunci poate că am fi avut mai multă siguranţă. În acest moment, există o nesiguranţă foarte mare la nivelul părinţilor, la nivelul comunităţilor fiindcă nu se ştie încă cum va începe şcoala.
