În opinia fostului președinte UDMR Béla Markó, scăderea populației maghiare din Transilvania se datorează și dublei cetățenii, însă politicianul consideră că problemele sunt legate mai degrabă de proporții.
În opinia fostului președinte UDMR Béla Markó, scăderea populației maghiare din Transilvania se datorează și dublei cetățenii, însă politicianul consideră că problemele sunt legate mai degrabă de proporții.
Fostul președinte al UDMR a afirmat în cadrul unei emisiuni radiofonice din Ungaria că "după 1990 fiecare recensământ arată o scădere a numărului de maghiari. Însă niciodată nu s-a înregistrat o scădere ca acum", notează publicația maghiară nepszava.hu, potrivit Rador.
Béla Markó a fost întervievat după ce s-a constatat că, potrivit ultimului recensământ, numărul celor ce se declară de etnie maghiară a scăzut în 10 ani cu 225.000. Astfel maghiarimea din România însumează cu puțin peste un milion de persoane.
În aprecierea fostului lider de partid, acest fapt poate avea mai multe explicații. Una dintre ele: în momentul în care o minoritate începe să devină mai mică, crește șansa uzurii. Cealaltă explicație este că maghiarii sunt cu cel puțin o generație mai bătrâni decât românii. Potrivit recensământului, 16% din populația totală a României are studii superioare, în schimb procentul în cazul maghiarilor este de doar 12,9%. Este un fenomen îngrijorător. De fapt, nu este vorba despre faptul că mai puțini maghiari au studii superioare, ci despre faptul că o parte a tinerilor studiază la universități din Ungaria, sau chiar dacă absolvă universități din România, pleacă din țară - a explicat Markó. Adevărata problemă serioasă o constituie proporția care nu s-a diminuat din 1992 încoace, însă acum s-a înregistrat o diminuare - până acum era vorba despre în jur de 6,5%, iar procentul a scăzut brusc la 6%.
După cum explica Béla Markó, "Au plecat deci mai mulți față de anii trecuți, iar acest lucru a fost favorizat și de instituția dublei cetățenii ce a înlesnit serios emigrarea. Desigur, dorim o Uniune Europeană și o relație româno-ungară, în cadrul căreia există mișcarea liberă dintr-un loc în altul. Însă în cazul în care această mișcare este în mare parte unidirecțională, lucrurile ajung exact acolo unde ne aflăm la acest moment".
Sursa: Realitatea Din UDMR
