Deputatul UDMR Biro Rozalia a anunțat, luni, că a inițiat elaborarea unei poziții oficiale din partea organizației de femei a Partidului Popular European (PPE), al cărei vicepreședinte este, prin care li se solicită mai multor țări urgentarea ratificării Convenției de la Istanbul.
Deputatul UDMR Biro Rozalia a anunțat, luni, că a inițiat elaborarea unei poziții oficiale din partea organizației de femei a Partidului Popular European (PPE), al cărei vicepreședinte este, prin care li se solicită mai multor țări urgentarea ratificării Convenției de la Istanbul.
"Am inițiat să elaborăm un statement, o poziție oficială a organizației de femei a PPE, prin care solicităm urgentarea ratificării Convenției de la Istanbul de către acele țări care nu au făcut acest lucru și înainte de ratificare să inițieze și să lase să aibă loc o dezbatere generală. În următoarea săptămână, două, vom elabora statementul, pe care îl vom propune tuturor organizațiilor de femei membre ale PPE", a declarat Biro Rozalia în cadrul unei conferințe de presă, citată de Agerpres.
Ea a reamintit că încă din 2011 a fost adoptată Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, urmând ca țările membre să o semneze, respectiv să o ratifice. România a semnat Convenția în anul 2014 și a ratificat-o în 2016.
Subiectul violenței domestice a devenit, în unele țări, temă destul de largă de dezbatere. Unii lideri, afirmă Biro, au susținut că este o amenințare pentru familia tradițională, în timp ce alții susțin că este primul instrument amplu care asigură o protecție a femeilor împotriva violenței.
"Polonia a anunțat recent că, deși a semnat și ratificat, începe demersurile de a se retrage din Convenția de la Istanbul. Consiliul Europei, prin secretarul general, Marija Pejčinović Burić, a calificat drept alarmant acest fenomen", a precizat Biro, conform Agerpres.
Ea a menționat ca sunt state care au semnat, dar nu au ratificat tratatul - Bulgaria, Cehia, Ungaria, Letonia, Slovacia și Rusia.
Per ansamblu, a subliniat deputatul, fenomenul violenței domestice este în creștere și a fost accentuat în condițiile restrictive ale pandemiei, violența fiind determinată și de reducerea veniturilor și de izolarea la domiciliu pentru un timp mai îndelungat.
În România, a subliniat Biro, după ratificarea din 2016, ritmul de implementare a măsurilor este "destul de lent". În 2017, la inițiativa deputatei Biro a fost creată o subcomisie de monitorizare a punerii în practică a implementării Convenției de la Istanbul în România, ca suport de dialog trimestrial pentru reprezentanții instituțiilor care coordonează activitatea și ONG-urile implicate.
"Deși ANES-ul a desfășurat o activitate vastă, nici pe departe însă nu este suficientă activitatea unei instituții la nivel central. Este necesar să vină inițiative de jos în sus și o armonizare a mijloacelor de care dispune societatea cu cele pe care statul sau guvernul le creează. Evoluție există, de dezvoltare a rețelei care asigură aducerea la lumină a acestui fenomen, însă e un proces destul de lent", a spus Biro.
Ea a precizat că în România s-au semnalat 36.200 astfel de fapte penale în 2017, numărul lor crescând cu 2.000 în anul următor, la 38.400. În 2019 s-a înregistrat o scădere la 25.800.
În anul 2017 s-au emis 2.800 ordine de protecție, în 2018, la fel, iar în 2019 s-a ajuns la 7.986 de ordine de protecție. Numărul persoanelor asistate în cazuri de violență a fost, în 2017, de 13.200, în 2018 a fost de 13.180, iar în 2019 de 13.000.
"Vedem că numărul celor care primesc servicii sociale specializate, de care ar avea atât de mare nevoie, nu este în creștere în România. Ceea ce este nemulțumitor. În condițiile în care avem cadrul legal, Convenția de la Istanbul, facem și pași importanți de înăsprire a pedepselor. Pe de altă parte, sistemul de identificare, de prim ajutor, de consultare și ajutor pentru a reporni în viață este limitat și nu este în permanentă dezvoltare, cu pași mai radicali. Astfel nu vom putea elimina fenomenul. Eventual vom putea să ținem puțin în anumite limite fenomenul, dar nu îl vom putea preveni și elimina în totalitate. Mai este de lucru din momentul preluării victimei, asigurarea de servicii sociale, juridice, pentru găsirea unui loc de muncă etc. Va trebui să urgentăm demersurile care vin în ajutorul persoanelor abuzate", a conchis Biro Rozalia.
