Liderul UDMR, Kelemen Hunor: Peste câțiva ani România va arăta cu totul și cu totul altfel

Planul Național de Redresare și Reziliență, așa cum a reieșit din dezbaterile din coaliția de guvernare, a fost "un compromis corect", nu din punct de vedere politic, ci din punctul de vedere al politicilor publice, afirmă președintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, într-un interviu acordat AGERPRES.

"Am reușit să creionăm acest plan uriaș pentru următorii ani, trebuie să finalizăm proiectele până-n 2026. Nu a fost o muncă ușoară și mai este de lucru, urmează să fie aprobat Planul de Comisia Europeană și după aceea începe implementarea", spune vicepremierul.

El vorbește și despre câteva "ținte" importante pe care Guvernul și-a propus să le atingă în acest an, de la pregătirea instrumentelor pentru absorbția fondurilor europene, inclusiv a celor din PNRR, până la reformele în zona salarizării în sistemul public și pregătirile în vederea eliminării MCV până cel târziu anul viitor.

Kelemen Hunor face referire și la domeniul educației, menționând că în 2022 vor începe investiții etapizate în programul "Școli sigure și sănătoase".

Despre situația privind TVR și Radioul Public, liderul UDMR afirmă că, în acest moment, există un grup de lucru format la nivelul coaliției care urmează să vină cu un proiect de lege privind separarea funcției de președinte al Consiliului de Administrație de cea de director general, cu atribuții diferite.

AGERPRES: Domnule vicepremier, UDMR și-a asumat guvernarea în cadrul unei coaliții tripartite într-un context complicat, dominat de gestionarea pandemiei de COVID-19 și a crizei economice derivată din aceasta. Este o provocare mai mare pentru formațiunea pe care o conduceți față de precedentele guverne la care ați luat parte? Ați preluat responsabilități mai mari, aveți scopuri mai ambițioase?

Kelemen Hunor: Fiecare perioadă are particularitățile sale. E greu să compari fiindcă, totuși, există evoluție, sper că nu există o involuție, există o evoluție în ceea ce privește societatea din România, în ceea ce privește dezideratele societății și, bineînțeles, contextul global, regional și contextul economic în care ne aflăm. A fost o perioadă foarte grea în prima participare a noastră la guvernare între 1996 -2000 cu Convenția Democratică, erau alte probleme atunci, eram înainte de aderare, eram într-o perioadă cu o inflație extraordinar de mare, cu prăbușirea industriei socialiste și multe alte probleme. În perioada crizei economice, și acum nu vorbesc de guvernul Tăriceanu, că a fost o perioadă, poate, mai calmă din punct de vedere economic, dar în 2009-2012 era o criză globală, era o criză economică extrem de dură, România avea un deficit uriaș, era aproape de faliment și de aceea am luat niște măsuri extrem de nepopulare, dar necesare.

Și astăzi, uite, suntem într-o altă perioadă de criză, iarăși o criză globală, o pandemie și tot ce urmează după această pandemie, dar nu se compară nici cu anii '90, nu se compară nici măcar cu perioada crizei economice din 2008-2009-2010, dar trebuie să găsim acele soluții prin care putem proteja populația, putem proteja și reporni economia. Bineînțeles, suntem deja de 13-14 ani în Uniunea Europeană, avem o altă experiență și există, din punct de vedere financiar, și alte posibilități, cu PNRR-ul, cu acel Fond de reziliență și reconstrucție care este la nivelul UE, unde România, într-adevăr, poate profita de această șansă uriașă, peste care se pune bugetul UE pentru perioada 2021-2027 și bugetul național. Deci trei posibilități financiare, bugetare, prin care se poate dezvolta România. Este o altă situație, de aceea mie nu-mi place să compar aceste perioade de guvernare, fiindcă erau contexte diferite și deziderate diferite.

În acest moment, prima preocupare este să protejăm viețile umane prin vaccinare, prin acele reguli care se impun când e vorba despre o anumită situație epidemiologică și să ieșim, cât de cât rapid, nu vom ieși doar noi singuri, dacă ieșim, ieșim împreună cu celelalte state, cu Uniunea Europeană și cu celelalte state afectate, din pandemie și să reconstruim, să repornim economia, să protejăm locurile de muncă. Astea sunt dezideratele cele mai importante.

România, dacă va folosi deștept, cu înțelepciune, aceste fonduri, atunci în 5-6-7 ani - nu poți să faci minuni într-un singur an - dar, pe o perioadă de 5-6-7 ani, România va arăta cu totul și cu totul altfel. Dacă reușim să investim în infrastructură mare, atunci, vor veni investitorii. Dacă reușim să introducem ajutor în economie, vom proteja locurile de muncă și vom întări economia națională, dacă vom construi spitale, dacă vom investi în educație, atât în infrastructură educațională, dar și în conținut și în calitatea, atunci pentru generațiile viitoare pregătim sigur terenul. Astea sunt dezideratele, astea sunt ambițiile acestei guvernări, dincolo de reformele anunțate, dincolo de administrarea corectă, transparentă a treburilor țării.

AGERPRES: Care ar fi, în opinia dumneavoastră, principalele obiective îndeplinite de Guvern în aceste trei luni de la instalarea în funcție? Și, de asemenea, care sunt cele mai importante ținte de atins până la finalul acestui an?

Kelemen Hunor: În primul rând, astăzi se împlinesc 3 luni de când a fost instalat acest guvern, pe 23 decembrie. A trebuit să facem un proiect de buget, a fost prima mare încercare pentru această coaliție. Eu zic că am reușit și am făcut un proiect de buget votat în Parlament, care răspunde la nevoile societății românești în 2021 și pregătește terenul pentru anii care urmează. Deci sunt mai mulți bani la investiții, ca să vorbim la concret, cu vreo 8-9 miliarde de lei mai mulți bani pentru investiții. Nu am mărit anvelopa salarială ca să nu creștem cheltuielile. Am redus deficitul bugetar la 7,1% - 7,2% și am asigurat funcționarea sistemelor importante, sistemul de sănătate, de educație. Sunt mai mulți bani la educație decât erau înainte. Deci, din acest punct de vedere, am făcut un buget echilibrat.

După aceea, PNRR-ul. Am reușit să creionăm acest plan uriaș pentru următorii ani, trebuie să finalizăm proiectele până-n 2026. Nu a fost o muncă ușoară și mai este de lucru, urmează să fie aprobat Planul de Comisia Europeană și după aceea începe implementarea. Trebuie să pregătim instrumentele pentru implementare. A doua reușită a coaliției este pregătirea PNRR-ului și, bineînțeles, gestionarea pandemiei și strategia de vaccinare. Și am spus doar trei chestiuni importante.

Strategia de vaccinare, din punctul meu de vedere, merge corect, sunt sincope pe aici, pe acolo. Capacitatea noastră de vaccinare este mult mai mare decât dozele de vaccin la dispoziția României, asta este, am mers pe mâna Uniunii Europene. Sunt convins că vom accelera în funcție de dozele care vor veni în România, dar capacitatea de vaccinare, logistica, organizarea este făcută așa cum era de așteptat.

Pregătirea instrumentelor pentru absorbția fondurilor europene, inclusiv a PNRR-ului, este pentru anul 2021 o țintă, un deziderat pentru perioada următoare. Când vom avea Planul aprobat în Comisie trebuie să avem toate instrumentele pentru aplicarea Planului. După care, trebuie să facem câteva reforme, am anunțat câteva reforme în 2021, în zona de salarizare, în zona publică. Trebuie să găsim o formulă prin care sporurile care nu au niciun loc în anvelopa salarială trebuie să dispară, dar trebuie să găsim o formulă prin care veniturile oamenilor nu vor scădea, fiindcă asta am promis, rămân veniturile la nivelul anului 2020, decembrie, dar sporurile trebuie să fie încadrate în salariul de bază și, acolo unde există posibilitatea și există necesitatea, să poți să compensezi munca, rezultatul, eficiența, în așa fel încât competiția și în administrația publică să existe. Din acest punct de vedere, este o reformă în zona de salarizare. O reformă în sistemul public de pensii, cum am și anunțat, și a început deja recalcularea pensiilor și căutăm un echilibru și în acest sistem.

Și a treia ambiție mare care în 2021, cel mult în 2022, trebuie să se întâmple, să dispară MCV-ul, să nu existe acest mecanism de verificare, fiindcă, oricum intră în funcțiune cu PNRR-ul un alt mecanism al statului de drept pentru statele membre din UE. România nu trebuie să aibă două mecanisme pentru a verifica aceleași chestiuni.

Și să intrăm în zona Schengen, fiindcă în acest moment circulația, din cauza pandemiei, este limitată între statele membre, dar pandemia va dispărea la un moment dat. Și atunci când reluăm circulația mărfurilor, persoanelor, să avem posibilitatea să trecem în zona Schengen, fiindcă România îndeplinește criteriile tehnice. Dacă criteriile tehnice sunt îndeplinite, trebuie să facem următorul pas, pentru economie, pentru bugetul național, fiindcă în acest moment pierdem miliarde și miliarde în fiecare an din cauză că nu suntem în zona Schengen. Astea sunt ambițiile noastre și doar câteva, din punctul meu de vedere, cele mai importante, am spus, în acest an, dar pe termen mediu, sigur, sunt alte lucruri care trebuie discutate.

La ministerele unde noi suntem la conducere avem o responsabilitate uriașă, apropo de asumarea responsabilității. Vom pregăti până la sfârșitul anului Strategia națională pentru sport și vom pregăti o strategie pentru zona de educație - "Școli sigure și sănătoase". Deci trebuie investiții și vom face un plan până la sfârșitul anului, un plan investițional, fiindcă și din PNRR, și de la bugetul național, și de la bugetul UE, putem investi, nemaivorbind de un împrumut care va deveni operațional anul viitor pentru școli. Astea sunt dezideratele cele mai ambițioase și importante.

AGERPRES: Cum vă raportați la anunțul premierului privind evaluarea miniștrilor, la șase luni, pentru a vedea dacă și-au atins obiectivele asumate prin buget? Dumneavoastră, ca vicepremier și ca lider al UDMR, veți face o evaluare proprie a activității miniștrilor pe care-i aveți în Guvern?

Kelemen Hunor: În fiecare guvern se fac astfel de evaluări din partea prim-ministrului, am fost în mai multe echipe guvernamentale și de fiecare dată s-au făcut. Se discută, bineînțeles, cu liderii coaliției și, dacă va fi cazul să ia o măsură, fiecare partid din coaliție face evaluarea proprie, atât pentru miniștri, cât și pentru secretarii de stat. Interesul nostru comun este să avem o echipă guvernamentală eficientă și, de aceea, astfel de evaluări trebuie făcute periodic. În acest moment suntem doar la trei luni de mandat, când vom ajunge la șase luni, reluăm această discuție legată de evaluarea miniștrilor. După trei luni de zile, sigur, nu este cazul să spunem ceea ce se va întâmpla, fiindcă nu știm ce se va întâmpla după șase luni de zile, după evaluarea la jumătatea anului...

AGERPRES: Referitor la gestionarea pandemiei de COVID, premierul a cerut o aplicare mai fermă a reglementărilor în vigoare și susține, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, cu suspendarea activității pentru agenții economici care nu respectă regulile privind protecția sanitară. Urmează ca Guvernul să aprobe în această săptămână un proiect de OUG în acest sens?

Kelemen Hunor: Nu știu dacă va fi o ordonanță de urgență, dar sunt de acord cu premierul când vorbim de controale, fiindcă vedem ce se întâmplă în România. Vedem în ce situație sunt țările apropiate geografic de noi, Ungaria, Cehia, Slovacia, mai înainte, ce a fost în Germania și este în Austria. Ce a fost în decembrie-ianuarie în Portugalia, deci valul vine peste noi. Și la noi au început să crească cazurile zilnice și nu poți să spui că pe tine nu te va lovi. Dacă vrem să nu ajungem în situație și mai dificilă, atunci trebuie să respectăm regulile. Și da, acolo unde nu se respectă trebuie să mergi cu legislația în vigoare și cu amenzile care pot fi date. Fiindcă nu cerem noi acest lucru, nu cerem noi politicienii, spun specialiștii epidemiologi ce trebuie să facem.

De foarte multe ori, ei cer chiar mai mult, fiindcă sunt ca soldații, ei sunt în război. Ei au o gândire din asta de război, o logică de război, fiindcă ei vor să învingă virusul, corect, și atunci încearcă să meargă în luptă cu toate mijloacele posibile. Ceea ce cer epidemiologii, specialiștii nu cer pentru ei, cer pentru noi toți. Suntem responsabili unii față de alții, de aceea eu cred că e bine să conștientizăm: dacă încalci regulile plătești. Altfel nu se poate. Și susțin ceea ce a spus premierul.

AGERPRES: Inclusiv partea de suspendare a activității?

Kelemen Hunor: Pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă se poate ajunge acolo, fiindcă, în momentul în care vezi ce se întâmplă, paturile de la Terapie Intensivă sunt pline, spitalele sunt pline și tu faci chef. Tu deschizi barul, deschizi clubul și nu mai ții cont de nicio regulă, da, atunci trebuie să-ți asumi și consecințele.

AGERPRES: Despre instituirea carantinei în Capitală, vehiculată în această perioadă, urmare a creșterii ratei de infectare cu COVID, ce opinie aveți?

Kelemen Hunor: Trebuie să încercăm să evităm o carantină totală a Capitalei, acolo sunt niște reguli valabile. Noi am spus de la bun început că trebuie să avem o abordare nuanțată și acest lucru se întâmplă. Timișoara, Sfântu Gheorghe, alte orașe - am dat doar două exemple - au intrat pe un scenariu roșu fiindcă au depășit un anumit procent de infectare. Sper că putem menține această abordare nuanțată, acesta este interesul nostru și în cazul Capitalei. În momentul în care se va depăși o anumită limită, atunci trebuie luate niște măsuri, dar încă nu e momentul. Sper că nu va fi momentul, nu vreau să intru eu în foarte multe detalii, dar important este să respectăm regulile, inclusiv de a restricționa anumite activități dacă este nevoie, dar vom evita un lockdown, nu se va întâmpla. Și evităm orice închidere totală a țării, nici nu se pune problema.

AGERPRES: Revenind la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este aproape să fie aprobat în Guvern, sunteți mulțumit de forma rezultată din consultări? Ce propuneri a reușit UDMR să impună în acest document?

Kelemen Hunor: Suntem mulțumiți și suntem nemulțumiți cu toții. Aici, când e vorba de o astfel de abordare a unui plan, de pregătire a unui plan, sigur că ai mai multe propuneri. Sunt niște reguli care trebuie respectate, de politici publice privind energia regenerabilă, păstrarea anumitor procente pentru digitizare. Pentru educație, noi am dat chiar mai mult decât era prevăzut, am trecut de 10%, ceea ce este foarte bine. Infrastructura mare va primi bani, deci sunt mulțumit, a fost un compromis corect, nu din punct de vedere politic, ci din punct de vedere profesional, din punctul de vedere al politicilor publice. Rămân câteva chestiuni care trebuie încă discutate cu Comisia, fiindcă, aici, fiecare stat membru discută și cu Comisia. Noi avem propuneri pentru 41 de miliarde (de euro - n.r.) în loc de 30 și sigur că urmează o echilibrare din acest punct de vedere.

Eu sunt convins că trebuie să folosim banii, atât din sacul pentru granturi, cât și din cel pentru împrumut, cam jumătate este pentru granturi, jumătate pentru împrumut, nu numai pentru noi, pentru toate țările UE. Și unii au optat deja că vor să folosească și împrumuturile și sunt foarte puțini care spun că împrumuturile nu trebuie folosite. Punctul meu de vedere este că trebuie să folosim și împrumuturile, fiindcă sunt împrumuturi în condiții bune, cele mai bune care pot fi obținute în acest moment de pe piață, sunt pe termen lung. Și dacă noi folosim aceste împrumuturi în mod înțelept, atunci vom dezvolta și economia. Sigur, aici, instrumentele financiare trebuie foarte bine gândite, cu ce instituție bancară mergem, fiindcă și acest lucru este important, dar eu zic că România trebuie să folosească suma de 30 de miliarde în totalitate, atât granturile, cât și împrumuturile. Nu trebuie să ne speriem de împrumuturi, fiindcă în acest moment pentru noi există spațiul necesar legat de datoria publică, dacă e vorba să ne împrumutăm, să mergem până la o limită acceptabilă, deci nu văd nicio problemă. PNNR-ul așa cum este pregătit în acest moment, eu zic că el corespunde și răspunde la toate necesitățile de moment și de viitor.

AGERPRES: Ați anunțat recent lansarea programului "Școli sigure și sănătoase", un program a cărei implementare o veți coordona. În perioada următoare, ați spus dumneavoastră, va avea loc o evaluare exactă a instituțiilor de învățământ. Există un termen pentru finalizarea acestei evaluări și ce alte detalii privind calendarul și sumele care ar urma să fie alocate acestui program ne puteți menționa?

Kelemen Hunor: Este proiectul mai vechi al președintelui Iohannis, au început primele evaluări în 2016, dacă-mi aduc aminte bine. Și are dreptate președintele Iohannis când spune că România nu-și poate permite încă un deceniu pierdut, încă 3 ani, 4 ani, pierduți, fiindcă sunt școli unde apă potabilă nu e, toaletă nu e, din punct de vedere ISU sunt probleme. Și aici vorbim doar de chestiunile fizice, de cadru, de clădire, nu vorbim de conținutul învățământului. Și au avut o evaluare în 2016, foarte bună în acea vreme, exactă, dar au trecut 4 ani. Trebuie să vedem ce s-a schimbat și a venit momentul să pregătim investițiile pentru aceste școli, pentru aceste clădiri, care necesită investiții. Și sunt situații extrem de diferite de la o zonă la alta, de la o localitate la alta. Sunt zone unde trebuie să construiești școală, sunt zone unde trebuie să renovezi școala și sunt zone unde trebuie să investești, trebuie să aduci apă, trebuie să faci canalizare sau o fosă septică, deci trebuie să asiguri condiții corespunzătoare secolului XXI. Nu se poate spune că există un singur standard și o singură abordare, e o abordare mai nuanțată.

Există un grup interministerial, în care sunt cei de la Sănătate, cei de la Interne, ISU, sunt cei de la Dezvoltare, cei de la Finanțe și sunt cei de la Ministerul Fondurilor Europene. Și împreună vom pregăti acest cadru, acest proiect, în așa fel încât, începând de anul viitor, să putem începe investițiile, etapizate. Fiindcă vom avea sume importante dintr-un împrumut internațional pentru școli, vor fi bani din PNRR, vor fi bani din bugetul național. Deci în 3 ani, în 4 ani de zile, dacă nu rezolvăm situația celor 2.000, sau peste 2.000 de școli, dar măcar știm în cât timp se va rezolva, cum vom etapiza investițiile, ca să avem școli, într-adevăr sigure și sănătoase, fiindcă nu se poate în secolul XXI să nu asiguri un cadru normal.

Despre ce sumă vorbim? În acest moment este greu de spus, acum începem evaluările și până când vom pregăti bugetul anului 2022, vom ști exact și sumele necesare, investițiile necesare, nu numai pentru 2022, dar sper că pentru un buget multianual vom ști necesarul exact. Trebuie să modificăm și legislația, fiindcă sunt clădiri care au fost construite înainte de 1990, sunt clădiri care au fost construite în perioada interbelică și încă funcționează, au în interior instituții de învățământ, sunt școli care au fost construite în anii '60 - '70, când erau alte normative. Și trebuie să vedem exact cum putem să găsim acea formulă în care pentru fiecare clădire în care se desfășoară activitate educațională să existe aceste condiții de siguranță puse la punct. De aceea e greu de spus astăzi suma necesară, dar facem această evaluare în 2021 să știm necesarul exact și etapizarea investițiilor.

Și aici trebuie să fim foarte sinceri, nu se pot rezolva în 2022 toate investițiile, fiindcă acolo unde trebuie să construiești o nouă clădire este o situație, acolo unde trebuie să faci canalizare, trebuie să tragi apă, este o altă situație. La ISU trebuie să vedem dacă mărim norma de suprafață, unde nu mai trebuie un aviz de la ISU.

AGERPRES: Cu siguranță, spuneți dumneavoastră, vor începe investițiile anul viitor?

Kelemen Hunor: Da, anul viitor vom începe. Absolut! Vom începe anul viitor și eu cred că în 2-3 ani de zile deja vor fi schimbări spectaculoase chiar, în anumite zone.

AGERPRES: Legat de Planul Național de Redresare și Reziliență, Blocul Național Sindical susține includerea unui sistem de raportare către Parlament privind implementarea PNRR. Care este punctul dumneavoastră de vedere față de această propunere?

Kelemen Hunor: Fiind vorba de bani publici, trebuie o raportare permanentă, nu trebuie să ceară BNS-ul. Guvernul va face periodic raportări și ori de câte ori va fi solicitat, nu se pune problema, deci va fi o transparență totală. Nici nu se poate altfel, și față de cetățenii României și față de instituțiile europene. Este o solicitare la care putem răspunde, sigur că așa se va întâmpla.

AGERPRES: Un obiectiv anunțat de coaliția de guvernare este legat de modificarea Legii salarizării în sistemul public. Ministerul Muncii a solicitat celorlalte ministere să prezinte propria viziune privind o Lege a salarizării. Care este viziunea dumneavoastră și a miniștrilor UDMR pe acest subiect?

Kelemen Hunor: În primul rând, nu trebuie să tăiem salariile, nu vom tăia salariile. Veniturile din 2020, decembrie, rămân un etalon, nu vom coborî sub acele venituri. După care trebuie să vedem câteva principii: pentru aceeași muncă prestată același salariu, nu se poate pentru funcții cu responsabilități identice să fie diferențe uriașe în funcție de minister sau în funcție de autoritate. Din acest punct de vedere, sigur că trebuie, nu spun uniformizare, ci o echilibrare. După care, sigur, tu poți să vii cu stimulente, poți să vii cu prime, dacă cineva are eficiență, dacă cineva are responsabilități în plus, să dai o anumită sumă în plus, lunar, trimestrial, semestrial, nu mai contează. Aceste criterii, aceste principii trebuie stabilite.

Și noi credem că în sistemul public trebuie să fie o ierarhizare, de la președintele Republicii, până la, nu știu în nomenclator cum apare, nu-mi place mie să spun: ultimul om, fiindcă fiecare om e primul și fiecare om are o structură și o identitate care nu se poate repeta, nu poți să spui: primul, ultimul. Dar o ierarhizare trebuie să vedem, de jos până sus, cum mergem. Și atunci, dacă reușim să stabilim acest echilibru, eu cred că nu vor mai fi situații, cum vedem în acest moment, că prin sporuri introduse permanent peste salariul de bază s-a creat o diferențiere uriașă.

Când vorbim de medici, când vorbim de profesori, când vorbim de oameni care sunt în prima linie, de exemplu, în acest moment, sigur că trebuie să plătești în plus, dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să introduci sporuri peste sporuri. Trebuie găsit un echilibru sănătos.Vom vedea în momentul în care vom discuta în Guvern. În acest moment, Ministerul Muncii face analizele necesare, pune propunerile cap la cap și vom vedea cam spre a doua parte a anului unde se poate așeza, în așa fel încât să nu tăiem veniturile, dar să nici nu exagerăm în anumite zone.

AGERPRES: În coaliție s-a convenit, după cum a anunțat recent vicepremierul Dan Barna, modificarea legilor de funcționare ale Televiziunii și Radioului Publice, astfel încât să existe funcțiile de președinte și director general, care să fie propuși de Consiliile de administrație, o decizie urmând să fi anunțată săptămâna viitoare. Ce urmează să se mai discute în coaliție pe acest subiect? UDMR va veni cu o propunere sau mai multe pentru ocuparea uneia dintre aceste funcții de conducere?

Kelemen Hunor: Eu am avut primul proiect legat de separarea celor două funcții, în 2005-2006, dacă nu mă înșel, când nu am reușit să trec prin Parlament acel proiect, deci eu am propus în coaliție, haideți să vedem. A fost propunerea noastră și de aici am plecat. Și nu era vorba de a împărți funcțiile, discutam de cele două societăți care au probleme specifice din punct de vedere economic, funcțional. Și am spus: dacă vrem să facem reformă, în primul rând, trebuie să ne gândim cum funcționează societatea, sunt două societăți care sunt aproape identice sau foarte aproape de societățile comerciale, doar că sunt finanțate de la stat. Dacă există un Consiliu de Administrație și există președintele CA, atunci trebuie să vedem atribuțiile foarte exact, fiindcă legea a fost făcută, votată, scrisă, acum foarte mulți ani. De atunci lucrurile s-au schimbat și Consiliul de Administrație trebuie să spună strategia, bugetul, descărcare de buget și lucruri importante, după aceea vine managerul instituției.

Nu e bine să fie același om, președintele Consiliului de Administrație să fie și directorul general. El centrează, el dă în poartă și el stă și în poartă, deci nu se poate. Eu am spus că trebuie să separăm fiindcă așa se întâmplă în toate societățile care au rezultate, care funcționează bine. Și atunci, managerul se ocupă cu administrarea instituției, cu tot ce înseamnă punerea în aplicare a strategie, și de aceea, trebuie cu atribuții diferite, trebuie separate cele două funcții, nu trebuie suprapuse. Asta a fost discuția, de principiu.

După aceea, cine să aleagă, Consiliul de Administrație fiindcă și la companiile mari, Consiliul de Administrație spune cine este managerul. Și, din acest punct de vedere, este un lucru extrem de simplu, nu trebuie să faci mare filozofie. De exemplu, eu am spus: la Televiziune ar trebui să ne gândim, să vorbim la un moment dat, în mod transparent, clar, cum se poate gestiona, în așa fel încât Televiziunea Publică să fie, nu în competiție cu celelalte televiziuni, fiindcă o televiziune publică, cu o misiune publică, niciodată nu este în competiție cu televiziunile comerciale. Dar dacă ai TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR 4, ai și TVR Internațional, nu ai cum să ai 4-5 canale generaliste. Ar trebui să spună: TVR 1 ce face? Informații, dezbateri, tot ce înseamnă zona publică. După aceea, TVR 2 ce face? Nu avem TVR Cultural, susțin să avem un canal pentru cultură, pentru educație. TVR 3, minorități, OK, discutăm un canal pentru toate minoritățile. Dacă facem Sport sau nu facem, includem Sportul undeva. TVR Internațional, vrem să avem un post internațional, OK, dar haide să vedem care este misiunea. Și tot așa. Trebuie cumva o specializare, asta a fost abordarea mea, la un moment dat, în această discuție.

Ce urmează să se întâmple în Parlament? Fiecare partid din coaliție a nominalizat câte două persoane, dacă nu mă înșel, ei lucrează pe un proiect de lege în acest sens, să separăm cele două funcții, președintele Consiliului de Administrație de directorul general și, când vom avea o propunere din partea colegilor noștri, text de lege, atunci vom discuta în Coaliție, asta este partea legislativă. Rapoartele celor două societăți nu au fost discutate în Parlament de ani de zile, urmează să discutăm și dacă vor fi respinse, și probabil că vor fi respinse, atunci, Consiliul de Administrație este schimbat și urmează procedurile legale pentru nominalizarea Consiliilor de Administrație și la Televiziune și la Radio.

Cu cine vom veni, cu ce, nu știu, asta vom vedea după ce pică Consiliul, dacă pică Consiliul de Administrație. Până când nu se întâmplă, eu nu pun căruța în fața boilor. Când vom ajunge la pod trecem și podul, deocamdată suntem departe de a ajunge la pod. Nu știu cu ce nominalizări vom veni, important este să încercăm să vedem care sunt problemele la cele două societăți, dacă sunt probleme. Să vedem cum bugetăm cele două societăți, fiindcă și aici a fost o discuție, dacă e bine să păstrăm bugetarea celor două societăți de la bugetul național, în mod integral, cum se întâmplă acum, sau e bine să ne gândim la o taxă de solidaritate, care nici nu este o taxă propriu-zisă, fiindcă e o taxă parafiscală, dacă vreți, e o contribuție. Dar, în acest moment, nu avem pregătit așa ceva, rămânem pe finanțare, aici am stabilit, că rămânem pe finanțare de la bugetul de stat. Și, bineînțeles, ce reforme trebuie gândite în așa fel încât banii de la buget să fie cheltuiți eficient și transparent. Cam asta este discuția, nu vreau să mă aventurez eu în nume, cine și unde, fiindcă suntem departe de a face acest pas.

AGERPRES: Un alt subiect abordat în cadrul coaliției a fost legat de înlocuirea din funcție a Avocatului Poporului. Potrivit unei informații, UDMR își dorește șefia acestei instituții și îl are în vedere ca succesor al lui Renate Weber pe fostul dumneavoastră coleg Peter Eckstein Kovacs.

Kelemen Hunor: Zvonuri. Nu există nimic stabilit, deci nu pot comenta zvonurile. Sigur, dacă la un moment dat se pune problema să nominalizăm noi pe cineva, vom veni cu două sau chiar cu trei nominalizări și vom decide, dar încă nu am împărțit aceste funcții, nici Televiziunea, nici Radioul, nici Avocatul Poporului. Sunt bârfe, zvonuri, speculații, nu am cum să comentez aceste zvonuri.

AGERPRES: Credeți necesară în această perioadă o discuție urmată de o intervenție în planul legislativ pe componente care țin de revizuirea Constituției și dacă da, care ar fi acelea?

Kelemen Hunor: Eu am un punct de vedere, zic, bine conturat, de ani de zile, eu cred că România are nevoie de o nouă Constituție, nu de reșaparea Constituției actuale. Cu această Constituție, de altfel, se poate trăi, dar în 2013, când am încercat o amendare a Constituției, am văzut foarte clar că există anumite limite peste care nu ai cum să treci. În acest moment, nu există o majoritate pentru o amendare a Constituției și nici nu cred că ar fi o urgență. Eu, când mă întâlnesc cu oameni, și încerc să mă întâlnesc cât de mult pot, în condițiile actuale, nu am văzut pe nimeni urlând de durere, că: Domne', dacă nu modificăm Constituția murim cu toții, nu suntem fericiți, nu ne descurcăm.

Nu văd o urgență. Dacă deschidem subiectul, punctul meu de vedere este că ar trebui o nouă Constituție, ceea ce, iarăși este o procedură dificilă. Cum faci o nouă Constituție, cine face, Parlamentul poate să devină constituant sau nu poate, în ce condiții poate? Cei care spun că doar dacă se schimbă sistemul politic atunci poți, eu nu sunt de acord. Asta înseamnă că, până la urmă, nu poți să faci o nouă Constituție, anumite chestiuni nu poți să discuți, dar nu e o urgență, din punctul meu de vedere. Nu văd acea urgență în care, în acest moment, impresionează clasa politică: Domne', am rezolvat totul, avem autostrăzi, avem locuri de muncă, economia duduie, nu mai știm ce să facem cu banii, hai să ne apucăm de a schimba Constituția.

AGERPRES: La finalul unei întrevederi pe care ați avut-o anul acesta cu ministrul Comerțului Exterior și al Afacerilor Externe al Ungariei ați afirmat că, pentru prima dată după mulți ani, relațiile interguvernamentale româno-ungare pot fi îmbunătățite "considerabil". Puteți detalia prin eventual exemple de proiecte comune care așteaptă să fie dezvoltate de cele două părți?

Kelemen Hunor: Există intenția din ambele părți și plecăm de aici. Atât Guvernul României, cât și Guvernul Ungariei, prin diferiți reprezentanți, au spus că trebuie îmbunătățite și cu toții suntem de acord că trebuie îmbunătățite aceste relații. Sunt două țări vecine și nu putem să risipim aceste posibilități, oportunități, această șansă trebuie folosită. Doar dacă ne gândim la economie, dacă ne gândim la autostrăzi... Nu se poate, nu se poate sări peste Ungaria, nu se poate, dacă vrei să ajungi la Marea Neagră, nu se poate sări peste România. Dacă vorbim de gaze naturale, dacă vorbim de energie electrică, iarăși suntem interdependenți, interconectați. Cooperarea transfrontalieră, iarăși, sunt oameni care muncesc în Ungaria, în fiecare zi trec în Ungaria, sunt deja oameni care muncesc în România și vin din Ungaria. Sunt o grămadă de lucruri care funcționează și care trebuie îmbunătățite și va câștiga fiecare stat, fiecare cetățean.

Acum, proiectele trebuie discutate la nivel interministerial. Eu știu că în aprilie va fi o întâlnire între Ministerul Economiei din România și cel din Ungaria, va fi o comisie mixtă și, încet-încet, trebuie să intrăm în această logică de cooperare, nu o logică de "război". Și logica de cooperare înseamnă că la nivel sectorial, se întâlnesc miniștrii, secretarii de stat, specialiștii din ministere și stabilesc proiectele comune pentru o anumită perioadă. În acest moment, suntem în faza de a pregăti aceste întâlniri și sunt convins că vom avea posibilitatea de a îmbunătăți relațiile politice, economice, de toate tipurile, fiindcă, până la urmă, avem un viitor comun. Nu există un viitor separat, unii de alții, în lumea globală, în lumea de azi aceste interdependențe cresc, nu descresc. Și noi vrem să contribuim la îmbunătățirea relațiilor româno-maghiare.

AGERPRES: Ne putem aștepta și la o ședință de Guvern comună anul acesta sau este prea devreme?

Kelemen Hunor: Nu cred că în acest an trebuie să facem un astfel de plan, dar după un an de zile, un an și ceva, eu aș dori să existe o ședință comună. Când te întâlnești într-o ședință comună, trebuie să ai niște proiecte deja pregătite. Fiindcă nu trebuie să fie doar un act simbolic, o întâlnire simbolică, trebuie să aibă și niște proiecte concrete aprobate la nivel de Executiv, după care trebuie să mergi spre a implementa aceste proiecte, cum s-a întâmplat în trecut. În momentul întâlnirii celor două Guverne, la o ședință comună, deja trebuie să fim în faza în care aceste întâlniri interministeriale în grupurile mixte, deja s-au epuizat, și deja sunt proiecte concrete care trebuie aprobate la nivel de Executiv. De aceea, întrebarea pentru mine nu mai este când se va întâmpla, fiindcă se va întâmpla la un moment dat, dacă nu în acest an, poate anul viitor - trebuie să ținem cont de realitățile politice din ambele țări - întrebarea pentru mine este ce conținut să punem pe masă. Asta este singura întrebare, că se va întâmpla, e clar că se va întâmpla, că nu există altă cale și nici nu trebuie să căutăm alte căi.