Suntem departe de a fi eficienți și la un nivel acceptabil în colectarea deșeurilor, dar sper ca, în următorii ani, investițiile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să ajute autoritățile locale și companiile să-și îndeplinească țintele care sunt extrem de ambițioase la nivel european, a declarat, joi, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos.
Suntem departe de a fi eficienți și la un nivel acceptabil în colectarea deșeurilor, dar sper ca, în următorii ani, investițiile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să ajute autoritățile locale și companiile să-și îndeplinească țintele care sunt extrem de ambițioase la nivel european, a declarat, joi, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos.
„Sustenabilitatea înseamnă și reciclarea deșeurilor non-menajere, cele voluminoase și care astăzi, din păcate, nu au o rețea dezvoltată. La o distanță de fiecare casă, de fiecare apartament trebuie să existe o locație unde să putem să ne ducem mobilierul uzat, cauciucurile uzate, sticla, pantofi, toate deșeurile voluminoase sau toate deșeurile din construcții rezultate de la renovarea apartamentului. Această infrastructură trebuie construită și atunci orașele vor fi, într-adevăr, sustenabile. Deocamdată, suntem departe de a fi eficienți în colectarea deșeurilor electrice și electronice, departe de a fi la un nivel acceptabil de colectare a deșeurilor, de a avea un sistem de colectare eficient. Sper ca, în următorii ani, investițiile din PNRR să ajute autoritățile locale și companiile să-și îndeplinească țintele care sunt extrem de ambițioase la nivel european”, a afirmat Tanczos.
Oficialul a menționat, totodată, că orașele sustenabile sunt cele în care procentul de deviere a deșeurilor de la groapa de gunoi este semnificativ.
„Putem face multe clasamente (pentru orașele sustenabile, n.r.), dar trebuie să țină cont de criteriile pe care le luăm în calcul. Orașele cele mai sustenabile au în primul rând un procent de deviere de la groapă a deșeurilor municipale. Din acest punct de vedere sunt orașe, cum ar fi Cluj, Zalău, Târgu Secuiesc sau Gheorghieni, care ajung la un procent mare, de 30%, de 40% a deșeurilor care nu se depozitează la groapă, ci se colectează selectiv și se reciclează. Aceste procente pot fi atinse doar dacă autoritatea publică locală se implică efectiv în convingerea cetățenilor și în campanii de conștientizare despre cum se face colectare selectivă a deșeurilor”, a spus ministrul de resort.
Barna Tanczos a participat, joi, la Gala finală de premiere a proiectelor selectate în cadrul competiției Respo City, inițiativă lansată în luna martie a acestui an de Asociația Respo DEEE, cu sprijinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP).
În finala concursului s-au calificat șase proiecte, iar juriul format din Ștefan Ghenciulescu, Teodora Mețiu, Mihai Drăgan, Șerban Țigănaș, Lorena Brează și Cristian Blidariu a stabilit următoarea listă: Mirona-Maria Iancu, Dan Chirca – Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu; Ștefania Burlacu, Sabrina Stoica – Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu; Denisa Petra Boț, Emanuel Andrei Cotiară – Facultatea de Arhitectură și Urbanism Timișoara; Mădălina Facaeru, Laurenția Tolea – Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu; Andreea Elena Istrate – Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu; Daniela-Ionela Firicel, Bianca-Ioana Hoagea – Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu.
Primele trei locuri ale clasamentului au fost ocupate de către: Denisa Petra Boț, Emanuel Andrei Cotiară – Facultatea de Arhitectură și Urbanism Timișoara (Locul I – premiu de 5.000 de euro), Andreea Elena Istrate – Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu (Locul II – premiu de 2.000 de euro) și Ștefania Burlacu, Sabrina Stoica – Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu (Locul III – premiu de 1.000 de euro).
Sursa: Realitatea Din UDMR
