UDMR: Putem spune că sunt în jur de 220 de primării unde putem câștiga noi, ținând cont de cum au votat oamenii la alegerile anterioare

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, apreciază că formațiunea sa nu va pierde din trendul votului exprimat în ultimii ani la alegerile locale. În cadrul unui interviu acordat Agepres, politicianul consideră că UDMR va scoate mandate pentru circa 220 de primării, dar și președinția consiliului județean în 4 județe, deși au contracandidați de etnie maghiară, în principalele oareșe controlate de UDMR.

Kelemn Hunor a vorbit și despre relația avută în prezent cu președintele României, Klaus Iohannis, dat fiind că s-au scurs câteva luni de la episodul în care șeful statului i-a acuzat pe social democrați că au pactizat cu maghiarii să le dea Ardealul.

„Acum avem 200 de primari în toată țara. În total, ținând cont de istoria alegerilor locale din ultimii 30 de ani, de faptul cum votează oamenii la alegerile locale, putem spune că sunt în jur de 220 și ceva de primării unde putem câștiga noi alegerile pe acest sistem, pe sistemul actual – alegeri într-un singur tur de scrutin. Dacă noi vom avea 200 de primari, plus – minus, dar să fie plus, spunem că rezultatul nostru este un rezultat bun la alegerile locale din 2020. Cam asta este ținta. Dacă vom reuși să câștigăm patru județe la nivel de președinte de consiliu județean, atunci iar spunem că va fi un rezultat bun, chiar foarte bun”, a spus Kelem Hunor pentru Agerpres.

Mai jos, câteva din răspunsurile acordate de liderul UDMR:

Redactor: Este deschisă UDMR la alianțe politice locale post alegeri pentru formarea de majorități în Consiliile Județene? Există vreo formațiune cu care nu v-ați alia niciodată?

Kelemen Hunor: Vor exista alianțe, absolut. Și noi vom avea nevoie de aliați în câteva județe și localități și alții, deoarece câștigă primarul, dar nu va avea majoritate fără alianțe. Câștigă președintele de CJ dar, ca să aibă majoritate, trebuie să facă o alianță. În mare, se știe în județele unde noi vom fi prezenți în diferite structuri ale administrației locale cam cu cine se poate face alianță. Dar trebuie să așteptăm rezultatul votului, fiindcă, dacă a câștigat cineva primăria, nu prea este indicat să faci o majoritate împotriva lui, pentru că nu este în interesul comunității locale să ai un primar și să existe o majoritate care poate impune un viceprimar sau doi viceprimari dacă vorbim de reședință de județ. Dar cu ce folos? Asta înseamnă că blochezi și introduci scandal pentru patru ani de zile și nu este în folosul comunității locale. Aici trebuie să găsim acele echilibre prin care o localitate poate fi condusă și poate fi dezvoltată și interesul local trebuie să primeze și nu altceva. Așa cum se vede în foarte multe județe, în foarte multe localități, alianțele vechi vor funcționa, exista o tradiție, dar pentru acest lucru trebuie să câștigăm noi sau trebuie să câștige cel cu care suntem în alianță. Și probabil că vor fi județe unde lucrurile vor fi diferite, fiindcă că nu vor câștiga cei care până acum au condus județul sau un municipiu sau o localitate.

Aici lăsam liber colegilor noștri, aproape sută la sută și, în funcție de rezultatele alegerilor, fiecare va avea capacitatea și posibilitatea de a negocia o majoritate, o alianță. Sigur, vor exista și excepții, nu mă pot pronunța până în 28 septembrie. Sunt formațiuni politice cu care nu poți să faci alianță, dar nu știm dacă vor câștiga, nu știm dacă vor intra în structura instituțiilor sau a autorităților locale. Până la alegeri, nu putem face speculații, până nu avem o bază reală pe care se poate așeza o discuție.

Redactor: Care este situația la Târgu Mureș? De ce UDMR susține un candidat independent și nu are unul propriu?

Kelemen Hunor: Lucrul cel mai important este că este susținut de târgumureșeni. Acolo este o bătălie foarte interesantă și chiar o bătălie reală, o campanie foarte intensă. Fostul primar timp de 20 de ani a ținut Târgu Mureș pe loc – și dacă ne uităm cum arată Bistrița, Sibiu, Alba Iulia, nu mai vreau să vorbesc de Cluj sau de Timișoara sau de Oradea. Se vede că Târgu Mureș a pierdut sub Dorin Florea 20 de ani și stagnează și a devenit un oraș gri, un oraș unde nu a existat nicio politică coerentă. El nu mai candidează, într-adevăr a pierdut susținerea târgumureșenilor, a simțit acest lucru și a renunțat la candidatură. Sper că va câștiga Soos (n.r. – Soos Zoltan) și va reuși cu o echipă bună să pună Târgu Mureș pe un alt drum de care au nevoie mureșenii. Sper că așa se va întâmpla.

Toate orașele au o miză importantă, fiindcă în toate orașele importante există competiție. Începând de la orașele pe care noi putem să le câștigăm – Sfântul Gheorghe, Târgu Secuiesc, până în Satu Mare, există o competiție reală. Sunt mai mulți candidați. Deci există o miză pentru fiecare oraș. Acolo unde primarii au avut rezultate, inclusiv în perioada pandemiei – au fost alături de cetățeni, au ajutat, au organizat în acele condiții pentru a îmbunătăți speranțele oamenilor – sunt convins că vor câștiga. Sunt convins că vom câștiga la Satu Mare, la Carei. Și, venind dinspre Nord-Vest, sunt convins că vom câștiga Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Târgu Secuiesc, sper că vom câștiga Târgu Mureș și multe alte orașe. Le-am enumerat pe cele mai importante, dar mize există peste tot, fiindcă pentru că există competiție, există candidați peste tot.

Redactor: Cum ați aprecia votul în localitățile/orașele cu populație preponderent maghiară? Este un vot etnic sau pe proiecte?

Kelemen Hunor: Nu există un răspuns simplu și unitar la această întrebare, fiindcă de exemplu în secuime, unde sigur că va câștiga un candidat maghiar, nu poți să spui că nu este etnic, dar e pe proiect, pe om, pe politic. UDMR are candidați peste tot, au și ceilalți. Mai există și câțiva candidați independenți și câteva partide care pe ici pe colo au pus candidați maghiari. Este o competiție unde sunt convins că cel care are proiecte mai bune va câștiga. Votul etnic la alegerile locale nu este atât de pregnant peste tot, cum e la parlamentare, dar nici nu putem spune că nu există.

Dacă vă uitați la câteva declarații din partea partidelor românești, nu toate, unele, și ale unor politicieni, și ale unor candidați, care spun că trebuie ‘să scoatem UDMR din structura autorităților locale, să nu câștige UDMR’, îndeamnă la vot etnic, nu la un vot nici politic, nici pe proiecte. Deci vor fi câteva localități, câteva zone, unde votul etnic va fi predominant, dar vor fi și localități unde va câștiga candidatul nostru. Și nu suntem majoritari nici pe departe și probabil vor fi câteva localități unde va câștiga candidatul unui partid românesc și nu candidatul nostru, dacă e mai bun. Deci treaba aceasta este foarte foarte nuanțată și trebuie văzută de la localitate la localitate, de la zonă la zonă. Nu se poate spune că la alegerile locale sută la sută este vot etnic, dar nu se poate spune că nu contează sau că e doar vot politic. Depinde de la zonă la zonă, de la localitate la localitate. Și aceasta este o abordare realistă, restul sunt povești. Eu încerc să am o abordare realistă și când am ales candidații am mers tot pe această logică – să avem oamenii care sunt credibili în comunitatea respectivă, au rezultate sau dacă a venit un candidat nou să aibă proiecte credibile care pot fi puse în practică, care să nu fie populiste și să nu poată fi realizate niciodată. Și am încercat să găsim acel candidat care este cunoscut și respectat în comunitatea respectivă, altfel este exclus să voteze oamenii un candidat despre care știu că nici măcar la el în curte nu poate să facă ordine.

Redactor: A existat vreodată sau există la acest moment vreo strategie a UDMR de a atrage și electorat românesc? Are UDMR și un proiect național, nu doar țintit pe etnia pe care o reprezintă, în condițiile în care există candidați la locale și în București, de exemplu?

Kelemen Hunor: Sigur că avem. Facem campanie în toate orașele și în limba română – la Satu Mare, la Târgu Mureș, la Cluj, la Sf. Gheorghe, la Miercurea Ciuc. Colegii noștri fac peste tot o campanie în așa fel încât să atragă și electoratul românesc, așa cum încearcă să facă și partidele românești. La locale, chiar și Pașcan are materiale în limba maghiară, fiindcă dorește să atragă electoratul maghiar. Când e vorba de alegerile locale, dispar acele vehemențe. Nu mai vorbim de PNL. Rareș Bogdan, scuzați-mă că am spus acest nume, nu vreau, un om politic de la PNL vorbește lucruri trăznite, dar au candidați maghiari și au foarte foarte multe materiale în limba maghiară. Deci nu se potrivește mesajul lor național cu socoteala locală. Avem, bineînțeles, la nivelul autorităților locale, proiecte pentru toți locuitorii unei localități sau ai unui județ, la nivel național la fel.

Când noi venim la alegerile parlamentare, majoritatea proiectelor noastre, dincolo de problemele specifice pentru comunitatea maghiară, și care sunt legate de păstrarea identității, sunt valabile pentru toată România. Și așa trebuie să fie, indiferent că vorbim de economie, de agricultură de infrastructură rutieră, feroviară. Eu vreau autostrăzi care traversează regiunile istorice, fiindcă noi în 100 de ani nu am fost în stare să străpungem Carpații măcar cu o singură autostradă, ceea ce înseamnă că nu a existat o gândire strategică sau, dacă a existat, a fost o gândire greșită pe izolarea regiunilor istorice. Deci, din acest punct de vedere, tot ce propunem noi la alegeri sunt proiecte de țară, inclusiv proiectele specifice comunității maghiare, care țin de identitatea lor, au o acoperire națională, dacă vreți, fiindcă înseamnă până la urmă un echilibru între toate comunitățile și între toate identitățile existente în România. Altfel, nici nu poți să faci o politică națională dacă nu te gândești la scară națională.

Redactor: Credeți că actuala lege electorală ar trebui să sufere modificări? Alegeri locale în două tururi, de exemplu, care ar asigura o reprezentativitate mult mai mare pentru candidatul câștigător?

Kelemen Hunor: Nu, noi nu am susținut acest lucru, nu îl susținem în continuare. Noi am spus că alegerile într-un singur tur de scrutin sunt la fel de democratice, la fel de legale și la fel de legitime ca și alegerile în două tururi de scrutin. Mai mult, dacă un primar care câștigă cam 20 -30% la alegerile locale în primul tur, dacă am avea alegeri în două tururi și intră în competiție în turul doi cu primarul care a câștigat 49 %, se fac niște alianțe netransparente, se fac niște promisiuni apocaliptice și populiste și eventual va câștiga cel care a avut de fapt 20 % sau 30 %, pentru că de fapt asta este susținerea lui. Nu crește legitimitatea, doar se fac înțelegeri care n-au nicio legătură cu interesele locale și cu dezvoltarea comunității respective. Deci nu va fi mai legitim omul, dar va fi obligat din cauza sau datorită, depinde de unde ne uităm, coaliției, înțelegerilor subterane, să facă după aceea fel de fel de cedări și să ia niște decizii în favoarea celor care l-au susținut în turul doi. De aceea, eu cred că e bine să lăsăm așa cum e. Foarte puține localități sunt unde un primar sau un candidat câștigă cu foarte puține voturi. Noi am făcut la un moment dat un calcul la nivel național, când proiectul de lege era în dezbatere și am demonstrat că marea majoritate a primarilor au câștigat alegerile cu 40,% cu 45%, cu 47 %, nu cu 20%, nu cu 10 %. Astea sunt povești de adormit copiii.

Redactor: Ați solicitat scuze din partea președintelui Klaus Iohannis după episodul în care acesta a ieșit în spațiul public cu expresia „Ionopot kivanok PSD”. Le-ați primit? A existat vreo discuție pe acest subiect între dumneavoastră și șeful statului după moment respectiv?

Kelemen Hunor: Nu, nu am avut nicio discuție din martie. Ultima dată am vorbit cu șeful statului în luna martie. Acele declarații erau inacceptabile, fiindcă nu aveau nicio acoperire cu „furatul Ardealului”. Cum spunea un clasic în viață: „Idioțenie”. Cel care spune așa ceva nu are dreptate, minte, manipulează. Și a fost și rămâne în continuare o problemă, fiindcă a venit de la acest nivel. A luat în batjocură limba maghiară, ceea ce iar este inacceptabil. Ne-a făcut pe noi, într-un fel, dușmanii României, ceea ce nu suntem. Nu vrem să furăm Ardealul, nu vrem să facem rău nimănui și, sigur, a aruncat această sămânță a urii într-o perioadă când nu era nevoie de așa ceva, fiindcă lumea era și este preocupată de altele. Până la urmă, vrei să atragi atenția de la rezultatele „minunate” ale „guvernului tău”, pot să înțeleg, dar nu cu astfel de chestiuni. Nu poți ca președinte al României, care ești la vârful ierarhiei statului și, dincolo de acest lucru, ai și informații dacă se întâmplă ceva, ești tu responsabil, și nu poti să faci doar o luptă politică din astfel de teme. Și s-a demonstrat că nu existau nici informații, nu a existat nici măcar o astfel de intenție. Nu poți să faci o astfel de declarație. N-am avut nicio discuție cu președintele Iohannis din martie. Și nici scuze n-am auzit.

Redactor: PSD a introdus un amendament la rectificarea bugetară, anume majorarea cu 40% a punctului de pensie. Va susține UDMR această inițiativă?

Kelemen Hunor: În primul rând, există o lege. Deci ei nu au introdus ceva nou, ei au spus că există în lege o creștere cu 40%. Legea trebuie respectată și este responsabilitatea Guvernului să găsească resurse pentru a respecta legea. Sau este responsabilitatea Guvernului de a modifica legea. Nu există altă posibilitate. Noi am fost consecvenți când a fost vorba de alocații pentru creșterea copilului, când a fost vorba de creșterea pensiilor. Nu putem să fim decât consecvenți și în 2020, ținând cont în același timp că există și vine o criză. Există deja o criză și vine o criză economică mai departe în 2021, în 2022. Dar, dacă nu vrei să respecți legea, tu, ca Guvern, ai posibilitatea să o schimbi, îți asumi responsabilitatea, răspunderea modificării legii. Nu trebuie să arunci în ograda Parlamentului prin fel de fel de mișcări mai „tehnice”. Politic, spui „nu pot, vreau, nu sunt în stare să fac rost de bani, mă împrumut cu o dobândă mai mare decât toate țările la un loc adunate”. Poți să dai mai multe argumente, dar de ce aștepți de la mine? Să nu fiu consecvent cu mine însumi, nu se poate.

Sursa: Realitatea Din UDMR