Proiectul legii pentru „dreptul de a fi uitat” al supraviețuitorilor de cancer a trecut de Senat și va primi votul final al deputaților în perioada următoare. Supraviețuitorii de cancer nu mai trebuie să spună asigurătorilor că au avut boala.

Proiectul de lege adoptat luni de plenul Senatului a fost iniţiat de senatorul PNL Nicoleta Pauliuc completează Legea drepturilor pacientului nr.46/2003, în vederea reglementării “dreptului de a fi uitat” al supravieţuitorului de cancer. Proiectul legii este susținut de partidele din coaliția de guvernare actuală – PNL, PSD și UDMR.

Potrivit inițiatorului – senatoarea Nicoleta Pauliuc, proiectul legislativ asigură condițiile ca supravieţuitorii de cancer “să poată accesa, ca orice om sănătos, servicii financiare în condiţii fireşti, fără să fie supuşi vreunei forme de discriminare”.

Astfel, după adoptarea de către deputați, supraviețuitorii de cancer nu mai trebuie să spună asigurătorilor că au avut boala dacă au trecut 7 ani de la încheierea tratamentului.

Proiectul de lege privind „dreptul de a fi uitat” poate fi consultat AICI.

Textul se referă la drepturile supraviețuitorilor “în situaţia încheierii contractelor de asigurare, în cazul în care distribuitorul de asigurări solicită supravieţuitorului de cancer informaţii şi documente în vederea evaluării riscului pentru preluarea, respectiv menţinerea în asigurare, acesta să aibă dreptul de a nu le furniza pe acelea care vizează afecţiunea oncologică, dacă a trecut un termen de şapte ani de la data încheierii protocolului oncologic. În cazul supravieţuitorului de cancer al cărui diagnostic a fost pus înainte de 18 ani, termenul este de cinci ani de la data încheierii protocolului oncologic”, după cum au fost definite potrivit raportului comun, favorabil, întocmit de comisiile pentru sănătate şi pentru drepturile omului”.

În plus, pentru a asigura dreptul de a fi uitat, personalul medico-sanitar are obligaţia de a nu furniza distribuitorilor de asigurări aceste informaţii şi documente, nerespectarea acestui drept atrăgând după sine răspunderea civilă, conform prevederilor legale, conform unui amendament admis, propus de Nicoleta Pauliuc, relatează agerpres.ro.

În expunerea de motive,  se mai precizează că “distribuitorii de asigurări au obligaţia de a înscrie dreptul în mod clar, concis, uşor de înţeles şi vizibil în acelaşi câmp vizual şi cu caractere de aceeaşi mărime în documentele prin care solicită informaţiile şi documentele în vederea evaluării riscului, sub sancţiunea nulităţii relative a contractului de asigurare. Nerespectarea de către distribuitorii de asigurări a dreptului de a fi uitat atrage răspunderea civilă, conform prevederilor legale”.

Proiectul, adoptat de Senat, a fost transmis Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz. 

Amendamentele acceptate pentru forma proiectului de lege privind „dreptul de a fi uitat” trimisă la deputați se află AICI

Reamintim că Bruxelles a cerut ca până cel târziu în 2025, toate statele membre ale UE să garanteze tuturor pacienților europeni dreptul de a fi uitat după 10 ani de la încheierea tratamentului și după cel mult cinci ani de la încheierea tratamentului pentru pacienții al cărui diagnostic a fost pus înainte de vârsta de 18 ani; solicită introducerea unor standarde comune pentru dreptul de a fi uitat în temeiul dispozițiilor relevante ale politicii de protecție a consumatorilor din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, potrivit propunerii de rezoluție a Parlamentului European

Potrivit documentului, societățile de asigurare și băncile nu ar trebui să țină seama de istoricul medical al persoanelor care au fost afectate de cancer și se solicită să se garanteze că în legislația națională supraviețuitorii cancerului nu sunt discriminați în raport cu alți consumatori (…), solicită integrarea dreptului de a fi uitat pentru supraviețuitorii de cancer în legislația UE relevantă pentru a preveni discriminarea și pentru a îmbunătăți accesul supraviețuitorilor de cancer la servicii financiare.

Sursa: Realitatea de Realitatea Medicala

Articolul precedentKlaus Iohannis: România susține un proces rapid de aderare a Suediei la NATO
Articolul următorMircea Geoană spune în ce condiții ar candida la prezidențiale: “Încă nu m-am hotărât”