Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat miercuri, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, despre consolidarea cădirilor cu risc seismic, că nici în 2020, nici în 2019 şi nici în 2018, nu s-au cheltuit banii, şi că a găsit când a ajuns la minister un mare zero la execuţia bugetară pe acest capitol, anunță News.ro.

Ministrul Dezvoltării a arătat că în acest moment nu au o evidenţă foarte clară privind clădirile cu risc seismic. El a precizt că a demarat abrogarea OUG 20 pe 1994, pentru că, până acum am avut o legislaţie pe consolidarea pe risc seismic din 1994, care era caducă de mulţi ani şi nu mai avea niciun efect.

Cseke Attila a mai declarat că, atunci când a ajuns în minister, a cerut un tabel cu execuţia bugetară pe 2020.

”Singurul capitol unde am văzut un zero mare, pe execuţie bugetară, era pe consolidare clădiri pe risc seismic, Nu am cheltuit în 2020, nici în 2019 şi nici în 2018, nu s-au cheltuit banii. În scurt timp, am ajuns la concluzia că nu avem cum să cheltuim, programul nu mai era de actualitate şi trebuia modificat”, a spus el.

Ministrul a precizat că în prezent avem în vigoare o lege nouă, care prevede un program de investiţii, începând de anul viitor, cu modificări radicale, iar abordarea statului este total diferită, activă.

”Înainte, proproietarii trebuiau să restituie creditul, a fost unul din motivele pentru care nu au fost doritori. (..) Sunt câteva noutăţi, sunt introduse clădirile de risc seismic 2, până acum în România erau doar blocurile de locuinţe, în această lege s-au introdus şi clădirile publice, spitale, grădiniţe, şcoli, servicii publice, care funcţionează în clăduri cu mulţi angajaţi, în clădiri cu risc seismic”, a arătat Cseke Attila.

Ministrul a mai completat că ”parogramul este finanţat sută la sută de la bugetul de stat şi se introduce o clauză prin care se spune că 25 de ani nu poţi să vinzi apartamentul sau clădirea, iar dacă totuşi doreşti să faci vânzarea trebuie să restitui investiţia statului”.

Sursa: Realitatea Din UDMR

Articolul precedentCoaliția, consens pe prețurile la energie – Plafoanele stabilite și noile reguli pentru facturile românilor
Articolul următorMinisterul Dezvoltării: noi contracte, în valoare de peste 377 milioane lei, pentru renovarea și eficientizarea energetică a clădirilor